ActiveNews se confruntă cu cenzura pe rețele sociale și pe internet. Intrați direct pe site pentru a ne citi și abonați-vă la buletinul nostru gratuit. Dacă doriți să ne sprijiniți, orice DONAȚIE este binevenită. Doamne, ajută!


Tensiuni majore în Consiliul de Securitate al ONU, după ce o dronă militară a căzut pe teritoriul României, la Galați. Autoritățile de la București au pus rapid verdictul, prin vocea deputatei Oana Țoiu, care a indicat direct Moscova ca responsabilă: „Analiza noastră militară arată fără îndoială că drona care s-a prăbușit joi noapte la Galați este un Geran-2 de origine rusească”.
 

China avertizează: Conflictul din Ucraina scapă de sub control

În cadrul dezbaterilor de la New York, Beijingul a adoptat o poziție de maximă prudență, avertizând că incidentul din România este dovada clară că războiul din țara vecină tinde să se reverse peste granițe. Reprezentantul permanent al Chinei, Fu Cong, a cerut reținere și a subliniat riscul unor decizii bazate pe percepții greșite:

„China pledează în mod constant pentru calm, reținere și angajare în dialog și comunicare pentru a stabili faptele, a aborda întrebările ridicate și a rezolva disputele, cu scopul de a evita concepțiile greșite, percepțiile greșite și calculele greșite și de a preveni extinderea și escaladarea incidentului”.

Diplomatul chinez a tras un semnal de alarmă dur cu privire la direcția în care se îndreaptă regiunea:

„Acest incident este rezultatul crizei din Ucraina care s-a extins peste granițe. Dacă situația va continua pe această cale de deteriorare și escaladare sau, mai rău, va scăpa de sub control, va avea cu siguranță consecințe ireversibile”.

Retorica Washingtonului: Garanții de securitate și discurs de pe poziții de forță

De partea cealaltă, Statele Unite au profitat de tribuna ONU pentru a taxa dur acțiunile Rusiei, catalogând pătrunderea dronei în spațiul aerian românesc drept o mișcare „imprudentă”. Trimisul american a punctat că impactul a avut loc într-o zonă civilă din Galați, lăsând în urmă pagube și răniți.

În timp ce a transmis un mesaj de compasiune, Washingtonul a ținut să reamintească subordonarea strategică a Bucureștiului în ecuația NATO:

„Statele Unite sunt alături de aliatul său NATO, România. Gândurile noastre sunt alături de răniți și de toți cei afectați la Galați”.

Mesajul a fost completat de clasica formulă militară a Casei Albe:

„Așa cum am mai spus, vom apăra fiecare centimetru din teritoriul NATO”.

Replica dură a Moscovei: „Isterie mediatică anti-rusă” orchestrată de Occident

Replica Federației Ruse a fost extrem de tăioasă. Reprezentantul Moscovei la ONU a respins în bloc acuzațiile aduse de România, susținând că ședința Consiliului de Securitate a fost convocată pe repede-înainte, fără dovezi solide, având ca scop doar generarea unui nou val de propagandă geopolitică la comanda liderilor occidentali.

Partea rusă susține că scenariul prezentat de București conține grave neconcordanțe tehnice și factuale. Totuși, diplomația rusă a explicat contextul militar din noaptea de 29 mai, arătând că țintele armatei ruse au fost strict de natură militară și au vizat infrastructura din portul ucrainean Reni. Moscova susține că respectivele facilități din proximitatea graniței românești sunt utilizate masiv pentru depozitarea și tranzitul armamentului greu trimis de statele occidentale către armata Kievului.
 
Reacții în lanț de la aliații occidentali

Marea Britanie, prin reprezentantul James Kariuki, a plasat întreaga responsabilitate în contul Moscovei, transmițând un mesaj ferm din partea alianței:

„Acțiunile Rusiei reprezintă o încălcare gravă a spațiului aerian NATO. Au fost imprudente și o încălcare inacceptabilă a suveranității României”.

„Suntem uniți în angajamentul nostru de a apăra fiecare centimetru din teritoriul NATO”.

Danemarca s-a aliniat discursului dur, condamnând acțiunile „periculoase și nechibzuite” ale Rusiei și cerând Kremlinului să oprească campaniile de dezinformare și „acest război lipsit de sens”.

Franța amintește de prezența trupelor sale în România

Diplomatul francez Bonnafon a legitimat demersul de urgență al Bucureștiului și a reamintit că Parisul are deja soldați dislocați pe teritoriul românesc:

„În noaptea de 28 spre 29 mai, în cadrul unui nou atac rusesc în războiul său de agresiune împotriva Ucrainei, o dronă a intrat în spațiul aerian românesc și s-a prăbușit într-o clădire din orașul Galați, rănind mai multe persoane”.
 
„Dorința României de a convoca această reuniune de urgență a Consiliului în urma acestei încălcări intolerabile a integrității sale teritoriale este legitimă și era datoria Consiliului să răspundă”.

„Franța condamnă această incursiune inacceptabilă în termenii cei mai fermi. Franța dorește să exprime autorităților și poporului român, prietenia și solidaritatea sa deplină și neclintită. În calitate de membru al Uniunii Europene și al NATO, România se poate baza pe deplin pe solidaritatea noastră”.

Letonia: „O escaladare periculoasă”

Cea mai dură poziție a venit din partea statelor baltice. Reprezentanta Letoniei, Sanita Pavļuta-Deslandes, a subliniat că este o premieră periculoasă ca un atac rusesc să rănească civili într-un stat vecin:

„Letonia condamnă în cei mai fermi termeni această nouă escaladare periculoasă din partea Rusiei”.
„Letonia este pe deplin solidară cu România, aliatul nostru din UE și NATO, și cu toți cei afectați de acest incident inacceptabil”.