ActiveNews se confruntă cu cenzura pe rețele sociale și pe internet. Intrați direct pe site pentru a ne citi și abonați-vă la buletinul nostru gratuit. Dacă doriți să ne sprijiniți, orice DONAȚIE este binevenită. Doamne, ajută!


În ultimul an, bursa de pe Wall Street, care demult a pierdut contactul cu lumea reală, a fost impulsionată de așteptările legate de potențialul pentru viitor al inteligenței artificiale.

Liderul producătorilor de cipuri folosite în acest scop, NVidia, a ajuns astfel să fie evaluată la aproape 3,5 trilioane de dolari, depășind Apple ca firma cea mai valoroasă. Ritmurile sale de creștere au fost amețitoare: 239% în 2023 și 171%, anul trecut.

O puzderie de companii mici și mari au încercat să se agațe de acest tren al viitorului și să se prezinte ca firme de tehnologie, care fie cercetează ceva legat de IA, fie măcar promit că o vor încorpora în viitoarele lor produse. Moda amintește deja de bula „dot com”, umflată în anii 90, când toate firmulițele se prezentau cu această terminație de internet și adunau fonduri de la investitori promițând că vor face senzație online. Bula respectivă s-a spart în anul 2.000, aducând după ea recesiunea.

Politicienii nu puteau rata momentul și săptămâna trecută Donald Trump anunța că SUA investește 500 de miliarde în inteligența artificială, având între scopuri și realizarea unui vaccin pentru cancer. Dar luni a venit dezastrul, care era să spargă bula IA.

Chinezii au lansat un model de inteligență artificială, denumit Deep Seek, care face lucruri similare cu Chat GPT sau Gemini. Poate purta conversații sintetizând informații, corectează cod informatic, face calcule matematice. Dar există câteva diferențe. Corporațiile americane specializate au investit miliarde de dolari în cercetarea și antrenarea sistemului lor, pentru care au avut cele mai tari procesoare, inclusiv unele interzise la vânzare către competitorul asiatic. Pe chinezi i-a costat mai puțin de 6 milioane de dolari să-l antreneze până în acest punct, folosind procesoare mai slabe.

Și asta nu e tot. Firma care l-a creat pe Deep Seek nu e nici un gigant ca Google, nici o fundație a mai multor firme de tehnologie, care ulterior a fost transformată într-o corporație pentru profit, stăpână pe proprietatea rezultată, ca Open AI, creatoarea lui Chat GPT. Nu. Firma chineză e un mic fond speculativ, care are un departament de cercetare, în cadrul căruia produce algoritmi pentru tranzacționare și minează cripto-monede. 

Inteligența artificială nu e activitatea lor de bază, au creat „monstrul” cum ar veni, în pauză și pentru că aveau multă capacitate de calcul, adică procesoare, care era păcat să stea degeaba. Iar acum oferă produsul spre folosirea tuturor, ca sursă deschisă. Lucru care deschide perspective imposibil de evaluat, pentru că orice altă companie va putea porni de la acel produs și să-l dezvolte în altceva și mai bun.

Firma producătoare a lui Deep Seek există de mai puțin de doi ani și, culmea, e deja profitabilă. Adică nu e încă în faza de promisiune pentru viitor, în care investitorii sunt bucuroși să contribuie fără dividende, cum a fost Tesla mult și bine. Totuși, cum au de gând să facă bani, dacă îl dau gratuit? Prin ceva ce poate fi descris ca închiriere a unor servicii de procesare, între două aplicații, conectate la internet.

Fără a intra în detalii tehnice, nu doar că i-a costat o nimica toată să-l dezvolte, îl dau fără abonament și spre modificare oricui, dar serviciile suplimentare taxate firmelor interesate le oferă la 3% din prețul cerut de marii concurenți americani. 

De fapt, ei au folosit o variantă mai complexă a modelului, creată de Alibaba (varianta chineză a lui Amazon sau eMag). Și în mai anul trecut au lansat o versiune dedicată corectării codului informatic, care deja a răvășit piața locală. Celelalte firme au fost forțate să coboare prețurile pe piața IA, într-o competiție acerbă, din care nu lipsesc: Tencent (cei cu Weibo, platforma care combină plățile cu telefonul și socializarea), ByteDance (deținătorii TikTok), Alibaba, Baidu (motorul de căutare similar lui Google).

Efectul a fost ca un tsunami luni, când bursa americană a pierdut 1 trilion de dolari, peste jumătate din ei marcați de acțiunile Nvidia. Totuși, bula IA încă n-a fost spartă de tot, pentru că azi și-a mai revenit. Nvidia a recuperat 9%, după ce pierduse 17% în ziua precedentă. Alte firme hi-tech, ca Microsoft, Google și Meta, au rezistat destul de bine șocului iar azi marchează ușoare creșteri.

Cursa e abia la început. Pe magazinul Google Play, versiunea pentru mobil a lui Deep Seek are deocamdată 5 milioane de descărcări, față de cele 50 ale lui Gemini de la Google și cele 100 de milioane ale lui Chat GPT. Situația a fost sintetizată de fostul șef al Google, care a spus că „eram convinși că avem un avans de trei ani față de China în IA și iată că e mai mic”.

Propaganda dă din colț în colț să arate că noul produs e cenzurat politic în privința tabu-urilor cu Tienanmen sau Taiwan. Nimic neașteptat. Doar că aceeași presă n-a remarcat vreodată partizanatul politic sau tabu-urile pe care le dovedesc și Google și Grok al lui Elon Musk.

Între timp, în locurile unde inteligența naturală se chinuie să pătrundă, Ilie Bolojan anunță că România riscă să intre în incapacitate de plată, dacă mai continuă să cheltuiască mai mult decât își permite.

 
Pe același subiect - Ion Cristoiu: Victorie uriașă a Chinei în Războiul mondial economic