Camera Deputaților a aprobat, miercuri, abrogarea recursului compensatoriu cu 272 de voturi 'pentru' și cinci abțineri.

Astfel, legea de abrogare a recursului compensatoriu a fost trimisă la Administrația Prezidențială, acolo unde președintele Iohannis va decide dacă o va promulga.

 

Textul adoptat azi indică: „Prevederile art. 55 indice 1 din Legea nr. 254/2013 privind executarea pedepselor și a măsurilor privative de libertate dispuse de organele judiciare în cursul procesului penal, cu modificările și completările ulterioare, se aplică persoanelor aflate în executarea pedepselor privative de libertate, a măsurilor preventive privative de libertate, minorilor care execută măsuri educative în centre de detenție, în centre educative sau în penitenciare, respectiv minorilor care au executat pedepse în penitenciare, potrivit legii nr. 15/1968 privind Codul penal al României, cu modificările și completările ulterioare, și care execută, la data intrării în vigoare a prezentei legi, măsuri educative în centre de detenție, în aplicarea art. 21 din Legea nr. 187/2012 pentru punerea în aplicare a Legii nr. 289/2019 privind Codul penal, cu modificările și completările ulterioare, pentru o perioadă cuprinsă între 24 iulie 2012 și data intrării în vigoare a prezentei legi”, potrivit sursei menționate.

 

 Recursul compensatoriu, măsură luată de autoritățile române privind eliberarea înainte de termen a anumitor deținuți, a declanșat în spațiul public, mai ales în cel virtual, un tăvălug de reacții, ipoteze, discuții nesfârșite, dar nu despre eventuala îmbunătățire a unei legi, ci despre pasarea responsabilității de la un grup politic către altul. Fostul ministru al Justiției, Tudorel Toader, a fost una dintre țintele protestelor taberei Rezist, fiind considerat inițiatorul legii recursului compensatoriu și că a dat aviz negativ modificărilor votate în Parlament. Proiectul a fost inițiat însă de Raluca Prună, fostul ministru la Justiției din Cabinetul Cioloș și a intrat în vigoare în 2017.