ActiveNews se confruntă cu cenzura pe rețele sociale și pe internet. Intrați direct pe site pentru a ne citi și abonați-vă la buletinul nostru gratuit. Dacă doriți să ne sprijiniți, orice DONAȚIE este binevenită. Doamne, ajută!


Controversata Lege a Educației, adoptată anul trecut de Ucraina, ar putea fi urmată de un nou act normativ care va spori și mai mult tensiunile dintre Ucraina și România. După cum informează site-ul Unimedia. md., Kievul intenționează să modifice Legea cetățeniei, lucru pe care l-a mai încercat și în 2017. 
 
Acum însă proiectul propus de președintele Petro Poroșenko legislativului de la Kiev prevede că persoanelor care dețin și cetățenia altui stat și participă la alegerile din statul respectiv să li se retragă cetățenia ucraineană. De asemenea, cetățenia ucraineană ar urma să le fie retrasă, ca sancțiune, tuturor cetățenilor ucraineni care se vor legitima cu pașapoartele altor state la intrarea sau la ieșirea din Ucraina.

Proiectul actului normativ prevede că poate constitui motiv de retragere a cetățeniei ucrainiene faptul că un cetățean ucrainean își exercită drepturile conferite de o lege străină, precum și îndeplinirea obligațiilor față de un alt stat în calitate de cetățean al acesteia, dovedite prin citarea documentelor publice sau a paginilor web ale instituțiilor statului respectiv, notează Rador.

Deși, conform presei ukrainiene, țintele prioritare ale  acestei măsuri măsuri sunt locuitorii din Crimeea care participă la alegerile din Rusia, modificările aduse Legii cetățeniei se vor referi și la românii și maghiarii din Transcarpatia care dețin  cetățenia română, respectiv pe cea maghiară.

Într-o inntervenție în Parlamentul României, deputatul român Constantin Codreanu a vorbit despre faptul că ucrainenii care și-au redobândit cetățenia română sunt în pericol. 

Acesta consideră că „proiectul de lege al președintelui Poroșenko privind modificarea Legii Ucrainei despre cetățenie trebuie interpretat într-un context mai larg de măsuri îndreptate spre asimilarea cu mijloacele statului a minorităților etnice, în special a celor neslave: restrângerea dreptului la învățământ în limba maternă în treapta gimnazială și suprimarea acestuia în treptele liceală, profesională sau universitară prin adoptarea scandalosului articol 7 din noua lege a educației, precum și restrângerea drastică a drepturilor lingvistice prin recenta anulare a legislației euroconforme privind bazele politicii lingvistice de stat. Prin consecințele lor, aceste măsuri, oricât ar părea de paradoxal, sunt în mare parte antiucrainene, conduc la subminarea încrederii minorităților și statelor înrudite cu acestea în corectitudinea și buna credință a statului ucrainean. Ele par adesea a fi inspirate de la Moscova”.

Codreanu a făcut apel către Președinția și Guvernul României, în special către Ministerul Afacerilor Externe și Ministerul pentru Românii de Pretutindeni, „să uzeze cu celeritate de toate prerogativele lor legale pentru a nu admite și a preîntâmpina orice discriminare a acestor concetățeni ai noștri din Ucraina”.