Între o audiență acordată familiei Luizei Melencu și treburile de la ministerul pe care, încă, îl conduce din postura de remaniată, ministrul Justiției, Ana Birchall, a dat o fugă la Ambasada SUA. Ea a  publicat marți pe Facebook o imagine de la o recepție oferită de Ambasada SUA la București, unde, spune ea, a promis că ”suntem pregătiți să continuăm consolidarea legilor anticorupție și a statului de drept”.

Criticată pentru apropierea prea mare de americani, de la care urma să primească o foaie de parcurs privind la statul de drept, dar și pentru modul în care a decis să anunțe familia Alexandrei Măceșanu că fiica lor a murit, ministrul Justiției ține morțiș să arate că rămâne preferata Ambasadei SUA.

”Am fost onorată să particip la recepția oferită de Ambasada SUA în România dedicată prietenilor și colegilor din sistemul judiciar. Cu această ocazie am subliniat că România este un aliat apropiat al SUA și că ne dorim dezvoltarea, aprofundarea și consolidarea parteneriatului nostru strategic, inclusiv în domeniul cooperării judiciare. România acordă o importanță deosebită cooperării cu SUA în domeniul aplicării legii, care, împreună cu dimensiunea economică și de securitate, sunt subiecte prioritare din perspectiva Parteneriatului strategic România – SUA. Totodată, am reafirmat că suntem pregătiți să continuăm consolidarea legilor anticorupție și a statului de drept. Mulțumiri tuturor celor din România și SUA, implicați în combaterea corupției, a traficului de persoane, a crimei organizate, a infracțiunlor informatice, asigurând astfel domnia legii”, a scris Birchall, fără a explica cine sunt „prietenii și colegii din sistemul judiciar”cărora americanii le-au dedicat o astfel de recepție.


În cadrul ședinței CSM de marți, 17 septembrie, Ana Birchall a refuzat să răspundă fără echivoc dacă a primit sau nu o foaie de parcurs din partea Guvernului SUA, după ce, luna trecută, ambasadorul SUA la UE, Gordon Sondland, declara că procurorul american William Barr dorește să-i prezinte lui Birchall o serie de măsuri pe care România ar trebui să le ia pentru a reveni la stabilitate în ceea ce privește statul de drept.