ActiveNews se confruntă cu cenzura pe rețele sociale și pe internet. Intrați direct pe site pentru a ne citi și abonați-vă la buletinul nostru gratuit. Dacă doriți să ne sprijiniți, orice DONAȚIE este binevenită. Doamne, ajută!



România a devenit principalul partener economic al Republicii Moldova, iar în contextul regional extrem de agitat, țara noastră caută să asigure legături tot mai strânse cu ”frații” de peste Prut. Secretarul de stat, Ionel Irinel Scrioșteanu, arată faptul că s-au depus ofertele pentru construcția a 4 poduri noi peste Prut, care vor asigura legătura între România și Republica Moldova. De asemenea, un pod în regim regim de autostradă, care va fi parte din Autostrada Moldovei, scrie Știripesurse.

Iată ce a transmis secretarul de stat Ionel Irinel Scrioșteanu:

”Oferte pentru 4 poduri noi peste Prut

Astăzi au fost depuse 6 oferte pentru elaborarea Studiului de Fezabilitate pentru 4 poduri rutiere noi peste Prut, după cum urmează:

1. Pod nou Stanca (Ro) - Costesti (MD)

Amplasamentul se va desfășura pe teritoriului județului Botoșani și al Raionului Rîșcani, la sud de actualul punct vamal, ce funcționează pe DN29E

2. Pod nou Bumbata (RO) - Leova (MD)

Amplasamentul va fi localizat în estul României, la nivelul județului Vaslui și în sud-vestul Republicii Moldova, la nivelul Raionului Leova.

3. Pod nou Falciu (RO) - Leca (MD)

Amplasamentul viitorului obiectiv se va desfășura pe teritoriul județului Vaslui și al Raionului Cantemir

Pod nou Răducăneni (RO) - Bărbăieni (MD)

Amplasamentul se află localizat în estul României, la nivelul județului Iași și în vestul Republicii Moldova, la nivelul Raionului Nisporeni

Iar ofertanții sunt:

1. Asocierea RUTIER CONEX XXI S.R.L. – SC TOTAL ROAD SRL

2. SC ARTEHNIS SRL

3. Asocierea SC PROIECT – CONSTRUCT REGIUNEA TRANSILVANIA SRL - SC TQM MANAGEMENT SRL

4. DONPREST COM SRL

5.  SC TOTAL BUSINESS LAND SRL

6.  SC LIKE CONSULTING SRL

Valoarea totală estimată pentru construcția celor 4 poduri peste Prut este de 1,61 milioane lei, fără TVA, iar sursa de finanțare este asigurată de la bugetul de stat. Termenul de elaborare a Studiului de Fezabilitate este 12 luni.

În cadrul acestor obiective de investiții, se vor implementa cel puțin următorii indicatori tehnico-economici:

- pod rutier nou

- drum de legătură la infrastructura existentă

- punct control frontieră

Autostrada Unirii ajunge în Republica Moldova

Drumurile de legătură vor asigura conectivitatea atât cu infrastructura rutieră existentă, cât și cu celelalte proiecte de infrastructură majoră din România, aflate în diferite stadii de implementare, precum: Autostrada Unirii #A8 Târgu Neamț - Iași - Ungheni, parte a Coridorului TEN-T Core (Central) și Drumurile de mare viteză Tișița-Albița, Buzău-Brăila, Brăila-Focșani, Suceava-Botoșani, dar și DX Brăila-Galați.

Reamintesc faptul că am reabilitat deja primul pod peste Prut după Revoluție, Galați (RO) - Giurgiulești (MD) și am demarat procedurile și pentru reabilitarea podurilor:

- Albița (RO) - Leușeni (MD): lucrările presupun demolarea podului vechi și reconstrucție pod nou pe 4 benzi

- Sculeni (RO) - Sculeni (MD)

- Oancea (RO) - Cahul (MD)

Pod la nivel de autostradă spre Republica Moldova

Și mai avem în procedura de licitație și construcția primului pod la nivel de autostradă care se va construi peste Prut, Ungheni (RO) - Ungheni (MD), pod care face parte din proiectul Autostrăzii #A8 și care va avea și punct de trecere a frontierei, care va interconecta infrastructurile rutiere între ambele state: Autostrada Târgu Mureș – Iași – Ungheni – frontiera de stat (pe teritoriul României) și Drumul național R1 Chișinău – Ungheni – frontiera cu România (pe teritoriul Republicii Moldova).

Construcția acestor poduri peste Prut va duce la:

- eliminarea blocajelor din punctele de trecere a frontierei

-  creșterea capacității de transport dintre cele două țări

- realizarea conectivității Republicii Moldova cu rețelele europene de transport TEN-T

- fluidizarea și optimizarea fluxului de transport mărfuri cu camioanele ce trebuie operate în Portul Constanța”, scrie Ionel Irinel Scrioșteanu.