O încetinire a globalizării? Noi nu credem aceasta. Dimpotrivă. Cu așa structuri sociale gelatinoase, aflate sub imperiul gândirii magice,  viteza de execuție a ordinelor nefiltrate de conștiință e foarte rapidă.  Tocmai virusul a arătat ce poate această globalizare: a băgat toată lumea în spaimă.

O slăbire a neoliberalismului de sorginte comunistoidă? Supravegherea în masă, reclamată de „controlul pandemiei” arată că, cel puțin pe această dimensiune atât de dragă corectitudinii politice, nici vorbă.

Și totuși, germenii renașterii există și ... se manifestă. Șansa „Binelui nelimitat”

Viroza psihicului colectiv actual a dat naștere, însă, unui paradox: a scos la lumină, natural, necesitatea gândirii naționale tocmai în contextul globalizării, al trăirii aproapelui tău, așa cum este el, căzut. Și primul corp social chemat la această trezvie este corpul medicilor, după cum frumos observă Dan Puric: „Sunt perioade lungi în viața unui popor, când cuvinte precum: jertfă sau sacrificiu se topesc simultan, atât de pe buzele oamenilor, cât și din sufletele lor. Și-atunci, acel popor „liniștit” de confort și de-atât prea multă oarbă civilizație, calcă amnezic în lume, neștiind că pășește șchiop. Dar sunt și clipe fulger, când o țară se poate prăbuși în dezastru și-atunci, aceste sfinte cuvinte uitate reapar cu nemărginită forță în ființa tainică a omului, făcându-l să pășească din nou, întreg și demn, în propria-i condiție de-a fi. Asta se întâmplă astăzi și în România! O sfântă reînviere! Nu în toate inimile, în câteva!  ... Ce inimaginabilă surpriză a vieții! Ce joc paradoxal al istoriei! Ei, care tot în văzul țării, ani de zile, au fost nedreptățiți, umiliți material și mai ales moral, îndemnați parcă ocult să-și părăsească țara în număr cât mai mare și cât mai repede, iată-i acum răspunzând cu o sfântă atitudine, nelăsând loc niciunui legitim resentiment, oferindu-și întreaga ființă, creștinește, nevoilor țării, ca și cum prin ei ar fi renăscut, fulgerător și neașteptat, în plin dezastru, calitatea de a fi român!” (Active News, 2 apr. 2020)

Prin revigorarea exemplarității, crește șansa disciplinării lui Dorel - apărut în opoziție cu orice fel de exemplaritate.  „Dorel” trebuie să respecte măsurile luate de autorități, oricât de timorate și întârziate ar fi acestea. Am constatat, mai mult, că instituțiile și companiile sunt capabile să difuzeze ordine ele însele în societate, prin punerea în practică a unor reguli de igiena contactului interpersonal. Cocalareala e în carantină. Iar educația prin faptă (mai întâi faci, apoi înțelegi), este o realitate.

Să coexiste „globalizarea” cu „naționalismul”, ne-am putea întreba, gândind în termenii corectitudinii politice - ca și când a gândi în termenii „tăi” înseamnă neapărat un „-ism”? Da! Conectarea națiunilor între ele este un fenomen natural, dictat de scăderea costurilor de producție, de logica capitalului susținut de stat (nu e cazul României). Conceptul de „economie la scală” are deja o sută de ani (cu cât baza de producție e mai mare, cu atât costurile scad - rolul acesta îl joacă, în prezent, China pentru toată lumea care produce). Totul depinde cum te prinzi în hora aceasta a diviziunii internaționale a muncii, cu capul tău, sau împins de alții?


Jurnalistul Ion Cristoiu, îndeamnă la redescoperirea bucuriilor simple, la redescoperirea peisajului de dincolo de fereastră, la bucuria neușoară de a-ți redescoperi soțul sau soția, după ce, ani de zile, fiecare a fost cu ale lui, chiar cu amanta/amantul lui (Active News, 31 mar 2020). Suntem îndemnați să rămânem mai mult cu noi înșine, spre reîntemeierea omului prin depășirea mitului societății de consum și a vieții-ca-spectacol. Unde noi-ul acesta e mai mult decât eu, comod, util și viclenie. Grele lucruri!

Singuri însă, nu vom putea. Părintele Iustin, de la mânăstirea Oașa, spunea nu de mult că aceasta este șansa „Binelui nelimitat”, de a-L readuce în noi pe Cel ce este Lumina. Binele acesta începe prin pașii îngrijați ai diasporei care revine acasă. Maladia este prețul plătit, ne predica sfinția sa, pentru „întoarcerea acasă” după rătăcirea pe alte meleaguri. Să-l redescoperim pe acest „acasă”! Nu oricum, sfințind-o. Dacă „cezarul” și vremurile au impus, ca niciodată, închiderea de facto a bisericilor, să transformăm casa în biserică, îmbiserincidu-ne și noi, și locul pe care-l numim acasă! De fapt, bătălia pentru această criză se dă în primul rând la nivel duhovnicesc, aceasta este componenta pe care ideologii omului nou o doresc extirpată din om, și singura care, prin eliminare, face posibilă instaurarea dictaturii noii ordini.

O fi greu să ne bucurăm unul de celălalt? „După cum vom valorifica această oportunitate, așa se va rezolva” și criza, spunea părintele. Să trezim în noi omul care a făcut saltul de la dumnezeii ciopliți la Dumnezeu, de la templu la altar, de la sacrificiul adus zeilor, la împărtășirea cu sângele Lui (o răsturnare axială a atitudinii față de realitate!).  Pentru că numai cu credință „Nu te vei teme de frica de noapte, de săgeata ce zboară ziua,/De lucrul ce umblă în întuneric, de molima ce bântuie întru amiază.” (Psalmul 90)

Rețelele bunăvoinței

Concret, așa cum globalizarea a încurajat rețelele nelegitime ale controlului social, este cazul ca binele să se organizeze și el, să revascularizeze societatea, într-o rețea a binelui. Treziți din interes, sau, și mai bine, așa cum spunea părintele Iustin, redescoperind pe acasă din noi, ne vom putea reapropria economic unii de alții. Însuși conceptul de economie înseamnă universul casei, oikos-ul societăților străvechi. Cu toții căutăm să ne simțim bine acasă, nimeni, însă, nu se gândește la profit pe seama altuia. Oikos-ul, când este monetizat în raport cu efortul muncii depuse și al nevoii de consum neinventate, funcționează după legile „salariului natural”, al „prețului real” și al valorii funcție de muncă și utilitatea socială, redescoperite de liberalismul britanic acum aproape 300 de ani.  Cu toții avem niște talanți de înmulțit. Este principiul economiei țărănești. Primul pas este deja făcut, prin împletirea dintre rețeaua de comunicare la distanță (internetul) cu forța morală de producție - gospodăria țărănească. Printre primele rețele ale bunăvoinței este „adoptauntaran.ro”, inițiativă pusă deja în lucru în zona Brașovului, ce pune în legătură oferta țărănească a câtorva zeci de gospodării cu câteva dintre marile orașe ale țării. Odată cu restrângerea drastică a activităților comerciale, au apărut și alte site-uri. Nu toate inițiativele au înțeles, se pare, esența reluării legăturilor economice între oraș și sat, reducând acțiunea la un simplu act de vânzare cumpărare, în care roșiile turcești vin „de la țară” dimpreună cu lămâile și alte fructe exotice.

Profesorul Avram Fițiu, care a furnizat deja cadrul operațional al unei gospodării moderne în „Salvarea fermei țărănești” (Sens, 2017), se întreabă:
„Ce ar putea oferi satul românesc ..., ofertă inexistentă în alte țări europene?
• Peste 3 milioane de ferme țărănești care practică o agricultură prietenoasă cu mediul
• Peste 3 milioane de ferme țărănești ce dețin un patrimoniu gastronomic unic
• Peste 3 milioane de ferme țărănești ce dețin un patrimoniu tradițional autentic
• Peste 3 milioane de ferme țărănești  ce dețin în total cca. 5 milioane de camere libere
• Peste 2 milioane de tineri țărani ce s-ar putea întoarce din bejenie dacă și-ar putea vedea un viitor economic la casa părintească[.]” (op.cit., p.111)

La momentul apariției cărții (2017), după 45 ani de comunism și 30 de ani de agresiune postdecembristă asupra satului mai avem, în medie, doar un țăran pe sat cu gospodărie capabilă să relaționeze coerent cu orașul, un număr de circa 12000 de persoane, dintr-un optim de 120 mii de țărani cu posibilități (fruntași) (Fițiu, p. 419).

Avem câteva organizații și formațiuni tinerești, care aspiră să servească țara. Le lipsește, însă, acțiunea sistematică în profunzimea țesutului social, conceptul și determinarea.

Iată calea: 

- să canalizeze puținele resurse pe care organizațiile și formațiunile tinerești le au la dispoziție pentru punerea în relație a acestor gospodării fruntașe cu orășenii care au înțeles ce înseamnă alimentație realmente rațională, sănătoasă.
- fie prin extinderea/dezvoltarea portalurilor de tipul „adoptă un țăran”,
- fie prin constituirea propriei rețele de livrare,
- și prin dezvoltarea propriilor mini-depozite de cartofi, ceapă, ardei, ouă.
De la sine înțeles că, pe baza unor asemenea depozite își pot dezvolta propriile rețele de magazine și de alimentație publică.

Aceste noi relații social-economice nu doar că vor salva de boli familiile urbane, generate de consumul excesiv de alimente chimizate din hipermarketuri, pe de o parte, iar pe de alta, de la dispariție pe cei 12 000 de țărani buni și foarte buni gospodari pe care îi mai avem, dar, mai ales, vor revitaliza însăși baza economiei naționale. Să ne reamintim ce înseamnă economie: distribuția bunurilor și consumul acestora pe lângă acasă. Ce ne îndeamnă pe noi maladia aceasta? Redescoperirea cultului casei. Țărănescul înseamnă consum după nevoie, nu închipuit - este o întreagă sociologie a consumului de semne - da, românii au ieșit din 1989 și s-au repezit să consume semne***! Mai mult, consumul de produse țărănești va resuscita comportamentul gospodăresc în familie, reașezând pe baze sănătoase nu doar metabolismul consumului dar și relația dintre mamă, tată, copii, prin redescoperirea hranei sănătoase, ca mecanism social. Revitalizarea diviziunii muncii la nivelul bazal, al pregătirii sănătoase a hranei, va avea slăbi puterea agenților destrămării, familia devenind și altceva decât locul unde se doarme după „o zi de umblat”.  Iată cum putem redescoperi binele schimbând obiceiurile de consum, comandând online! Dar pentru aceasta gospodăriile acestea trebuie „puse la dispoziția” orașului, mai cu seamă clasei sale de mijloc, cea care are „conștiință de sine”, nu doar „pentru sine”, care poate ridica, prin nivelul său de cultură și de preocupări, societatea. Prin extinderea portalurilor de tipul „adoptă un țăran”, prin facilitarea transportului de la gospodărie producătoare la gospodăria consumatoare.

Am menționat deja că întreg țesutul social va avea de câștigat prin revitalizarea relației gospodăriei țărănești cu reinventata gospodărie urbană. Vom avea astfel o nouă bază de producție și pentru industria alimentară, prin rejuvenarea producției țărănești cooperative. Odată revitalizată prin comenzile urbane, gospodăria țărănească va fi stimulată să producă mai mult. Surplusul gospodăriei individuale țărănești este, însă, ineluctabil relativ redus. Îndemnați cum se cuvine de același asociații și formațiuni tinerești ale interesului național, țăranii se vor putea asocia, redescoperind străvechile cooperative de obști. Să nu uităm că, dincolo de memoria traumatică a cooperativizării comuniste, primele cooperative - îngemănări ale efortului de producție și de distribuție „la comun”,  datează din perioada apariției românilor ca popor (obștile). Iar în România interbelică, și chiar mai înainte,  mișcarea cooperativă a fost foarte serioasă, productivă și eficientă, având inclusiv un aparat bancar cu ramificații internaționale, având ca model cooperativele germane și daneze. 

Industrializarea producției țărănești, prin prezervarea caracteristicilor sociale și agronomice ale acesteia, este următorul etaj de înțelepciune politică al formațiunilor militante, măsura abilității lor de a reporni România, depășind, astfel, constelația acțiunilor bune „pe ici-colo”, insuficiente în fața valului istoriei. 

Așadar, soluția acum, în Țară:

- repunerea în legătură a gospodăriei țărănești cu familia urbană, redescoperirea dimensiunii gospodărești a familiei urbane, cu consecințe legate de pacea socială, sănătatea cuplului și a copilului
- repornirea/fructificarea bazei industriale farmaceutice la adevăratul potențial
- protejarea industriei alimentare și interconectarea ei cu economia țărănească
- protejarea capitalului funcție de contribuția la Venitul Național și de contribuția la apărarea imediată în fața maladiei
- demararea lucrărilor în infrastructură pentru absorbția milionului de români întorși din Diaspora în condiții de siguranță, în general, reintegrarea Diasporei revenită acasă,  pe linii de producție utile efortului economic de combatere a maladiei, în infrastructură, servicii etc.
- protejarea familiei prin încurajarea lucrului și educației de acasă
- integrarea economiei țărănești în economia națională, nu prin industrializarea ei - țăranul nu lucrează industrial și nici pentru profit,  ci prin încurajarea și integrarea gospodăriilor țărănești de frunte în circuitul comercial național predictibil și onest. În felul acesta, România și-ar redescoperi clasa păstrătoare a bunului simț, nu doar roșiile cu gust și miros.

Nu în ultimul rând, acum că școala se petrece mai mult acasă, nădăjuiesc ca demografia tinerilor cu capacitate de introspecție să depășească pragul minim la care a ajuns după 30 de ani de destructurări ale sistemului educațional, masa celor care gândesc cu capul lor și detestă superficialitatea, viclenia vânării de posturi, să se apropie de punctul critic care face o țară să fie ... cum merită, frumoasă.

Note

*Pentru guvernarea prin rețele, vezi „regime theories”, de pildă
David Judge, Gerry Stoker and Harold Wolman, „Theories of urban politics”, London, Thousand Oaks, Calif.: Sage, 1995
Radu Baltasiu, „Antropologia Globalizării. Transformări și curiozități decodificate”, cu o prefață de Ilie Bădescu, Ed. Mica Valahie, București, 2009

**Ca urmare a crizei generate de uriașa economie speculativă de pe Wall Street în 2008, Economia UE s-a restrâns în 2009 cu 4% din PIB. (Comisia Europeană, 2009)
Estimările privind restrângerea PIB în 2020 ca urmare a închiderii voluntare a economiei europene oscilează între 5 și 10% din PIB (vezi Petrișor Peiu).

***
„«Regulile de consum care aparent sunt dirijate, orientate spre obiect și plăcere, corespund, de fapt, unei alte finalități: aceea de a produce, prin semne diferențiate, un cod social al valorilor. Nu funcția interesului individual pentru un obiect este, deci, determinantă, ci funcția socială de comunicare, de schimb și distribuire a valorilor printr-un corpus de semne. Consumul nu are ca funcție procurarea – p.60 unei satisfacții; funcția lui este productivă și, deci, ca și în cazul producției materiale, nu este individuală, ci direct și total colectivă.»” [J. Baudrillard, „La société consommation”, p.88] - traducere de Ion Ungureanu, „Paradigme ale cunoașterii societății”, Humanitas, 1990, spalt, p.59


Referințe

Vasile Băncilă, „Duhul Sărbătorii”, Ed. Anastasia, București, 1996

Martin Heidegger, „Ființă și Timp”, Ed. Humanitas, București, 2006

Institutul Național de Statistică, „Anuarul statistic al României. 2019”, p.124,  tabelul 3.3 „Structura populației ocupate pe activități ale economiei naționale și pe grupe de vârstă, în anul 2018

Autori în articole

Ilie Bădescu, în Evenimentul Zilei, 22 martie 2020,  „Academician Ilie Bădescu: Biserica nevăzută nu poate fi închisă iar Biserica văzută nu poate lipsi din fața atacurilor cu viruși ucigași”, evz.ro/academician-ilie-badescu-biserica-nevazuta-nu-poate-fi-inchisa-iar-biserica-vazuta-nu-poate-lipsi-din-fata-atacurilor-cu-virusi-ucigasi.html

Dan Dungaciu, în Romanian Global News, 3 apr. 2020, „Dan Dungaciu: Europa va fi solidară sau nu va fi deloc? UE își joacă destinul la ruleta coronavirusului”, https://rgnpress.ro/2020/04/03/dan-dungaciu-europa-va-fi-solidara-sau-nu-va-fi-deloc-ue-isi-joaca-destinul-la-ruleta-coronavirusului/

Ion Cristoiu, în Active News, 31 mar 2020,  „Jurnalistul Ion Cristoiu, despre consecințele crizei provocate de Covid-19: Vom înțelege că fericirea dată de societatea de consum era o fericire artificială și vom ști să prețuim lucrurile simple, să rămânem cu noi înșine”,  https://www.activenews.ro/stiri/Jurnalistul-Ion-Cristoiu-despre-consecintele-crizei-provocate-de-Covid-19-Vom-intelege-ca-fericirea-data-de-societatea-de-consum-era-o-fericire-artificiala-si-vom-sti-sa-pretuim-lucrurile-simple-sa-ramanem-cu-noi-insine-160817

Marius Oprea, în Mediafax, 24 mar 2020, „Istoricul Marius Oprea: virusul naționalizării”,
https://www.mediafax.ro/editorialistii/istoricul-marius-oprea-virusul-nationalizarii-19016099

Petrișor Peiu, în Ziare.com, 22 mar 2020, „Globalizarea și-a atins limitele. UE si-a atins limitele. Redescoperim Romania”, http://www.ziare.com/europa/uniunea-europeana/globalizarea-si-a-atins-limitele-ue-si-a-atins-limitele-redescoperim-romania-1602566

Cătălin Raiu, în HotNews, 29 martie 2020, „Este închiderea bisericilor o agresiune la adresa libertății religioase?”, https://www.hotnews.ro/stiri-opinii-23761955-inchidere-bisericilor-libertate-religioasa-coronavirus.htm

resurse instituționale
Comisia Europeană, Economic Crisis in Europe: Causes, Consequences and Responses,
https://ec.europa.eu/economy_finance/publications/pages/publication15887_en.pdf

[ECB] European Central Bank , 18 martie 2020, „ECB announces €750 billion Pandemic Emergency Purchase Programme (PEPP)”,  https://www.ecb.europa.eu/press/pr/date/2020/html/ecb.pr200318_1~3949d6f266.en.html

GOV.UK, „Guidance. High consequence infectious diseases (HCID). Guidance and information about high consequence infectious diseases and their management in England”, 22 martie 2020, https://www.gov.uk/guidance/high-consequence-infectious-diseases-hcid#status-of-covid-19

Poliția Română, Statistici. „Dinamica accidentelor rutiere grave 2001-2017”, https://www.politiaromana.ro/ro/structura-politiei-romane/unitati-centrale/directia-rutiera/statistici

PMC. US National Library of Medicine National Institutes of Health, oct. 2011, „Influenza update”, https://www.ncbi.nlm.nih.gov/pmc/articles/PMC3278149/


Presa

Active News, 26 mar 2020,  „Emanuel Ungureanu (deputat USR), avocata Daniela Vomir Bizo și Adina Smeu au inițiat un denunț penal împotriva preoților care i-au împărtășit pe credincioși duminică în fața Catedralei Mitropolitane din Cluj-Napoca, la ultima Liturghie cu public”,

https://www.activenews.ro/stiri/Emanuel-Ungureanu-deputat-USR-avocata-Daniela-Vomir-Bizo-si-Adina-Smeu-au-initiat-un-denunt-penal-impotriva-preotilor-care-i-au-impartasit-pe-credinciosi-duminica-in-fata-Catedralei-Mitropolitane-din-Cluj-Napoca-la-ultima-Liturghie-cu-public-160734

Active News, 27 martie 2020,  „12 experți de nivel mondial se exprimă împotriva isteriei Covid 19. Dr. Sucharit Bkakdi (Germania): Măsurile guvernului împotriva Covid19 sunt grotești, absurde și foarte periculoase”,   https://www.activenews.ro/stiri-sanatate/12-experti-de-nivel-mondial-se-exprima-impotriva-isteriei-Covid-19.-Dr.-Sucharit-Bkakdi-Germania-Masurile-guvernului-impotriva-Covid19-sunt-grotesti-absurde-si-foarte-periculoase-160746

Active News, 28 martie 2020, „Complicitatea Macron – Big Pharma: De ce ascunde Franța un medicament ieftin și testat pentru epidemia de COVID19”,   https://www.activenews.ro/externe/Complicitatea-Macron-%E2%80%93-Big-Pharma-De-ce-ascunde-Franta-un-medicament-ieftin-si-testat-pentru-epidemia-de-COVID-19-160759

Active News, 30 martie 2020, „Prof. Vasile Astărăstoae: Pandemia COVID-19 - un pericol real sau manipulare? Nu cunoaștem incidența, morbiditatea, gravitatea, dar din frica irațională declanșăm o criză economică și socială și renunțăm cu entuziasm la drepturile fundamentale ale omului”,  https://www.activenews.ro/prima-pagina/Prof.-Vasile-Astarastoae-Pandemia-COVID-19-un-pericol-real-sau-manipulare-Nu-cunoastem-incidenta-morbiditatea-gravitatea-dar-din-frica-irationala-declansam-o-criza-economica-si-sociala-si-renuntam-cu-entuziasm-la-drepturile-fundamentale-ale-omului-160782

Active News, 1 apr. 2020, „Senatul României a adoptat proiectul de lege privind suspendarea plăților ratelor bancare și pe cel care permite oamenilor care nu mai au bani să solicite amânarea plății la utilități pe o perioadă de trei luni”,   https://www.activenews.ro/stiri-politic/Senatul-Romaniei-a-adoptat-proiectul-de-lege-privind-suspendarea-platilor-ratelor-bancare-si-pe-cel-care-permite-oamenilor-care-nu-mai-au-bani-sa-solicite-amanarea-platii-la-utilitati-pe-o-perioada-de-trei-luni-160818

Active News, 2 apr. 2020, „Dan Puric, mesaj de încurajare pentru medicii români: Îi văd pe câmpul de luptă, cu „muniție” puțină, dar cu cămașa deschisă la piept, ca nu cumva „glonțul” ucigaș să lovească inima țării! Pentru mine, reprezintă NOBLEȚEA de a fi român!”, https://www.activenews.ro/stiri-sanatate/Dan-Puric-mesaj-de-incurajare-pentru-medicii-romani-Ii-vad-pe-campul-de-lupta-cu-%E2%80%9Emunitie-putina-dar-cu-camasa-deschisa-la-piept-ca-nu-cumva-%E2%80%9Eglontul-ucigas-sa-loveasca-inima-tarii-Pentru-mine-reprezinta-NOBLETEA-de-a-fi-roman-160840

Adevărul, 23 martie 2020, „Graba României de a suspenda sistemul de protecție a drepturilor omului, criticată: Nu suntem în război cu oamenii”, https://adevarul.ro/news/eveniment/graba-romaniei-suspenda-sistemul-protectie-drepturilor-omului-criticata-nu-razboi-oamenii-1_5e786e645163ec42711eb7c5/index.html

Asia Times, 28 martie 2020, „Why France is hiding a cheap and tested virus cure. The French government is arguably helping Big Pharma profit from the Covid-19 pandemic”,
https://asiatimes.com/2020/03/why-france-is-hiding-a-cheap-and-tested-virus-cure/

Besa. The Begin-Sadat Center For Strategic Studies, 29 ian 2020,  „China and Viruses: The Case of Dr. Xiangguo Qiu”,  https://besacenter.org/perspectives-papers/china-biological-warfare/

Bugetul.ro, 31 martie 2020, „Proiect bombă! Interdicții majore pentru următorii doi ani. Proiect bombă inițiat de senatorii PSD. Se vor lua măsuri pentru protejarea intereselor naționale în activitatea economică. Mai exact, se vor aduce interdicții majore în ce privește vânzarea participațiilor statului la companiile și societățile naționale, precum și la orice altă societate la care statul are calitatea de acționar, indiferent de cota de participație deținută.” https://www.bugetul.ro/proiect-bomba-interdictii-majore-pentru-urmatorii-doi-ani/

Buletin de București, 13 mar 2020, „Pacientul Zero – mai mult de jumătate din pacienții din București, infectați cu coronavirus de fostul adjunct al Poliției Capitalei”, https://buletin.de/bucuresti/pacientul-zero-mai-mult-de-jumatate-din-pacientii-din-bucuresti-infestati-cu-coronavirus-de-fostul-adjunct-al-politiei-capitalei/

Cotidianul, 8 martie 2017, „Cînd o țară se coboară la mintea lui Florin Bădiță, să se aștepte la absolut orice”,  https://www.cotidianul.ro/cind-o-tara-se-coboara-la-mintea-lui-florin-badita-sa-se-astepte-la-absolut-orice/

CNBC, 30 martie 2020,  „Use of surveillance to fight coronavirus raises concerns about government power after pandemic ends”, https://www.cnbc.com/2020/03/27/coronavirus-surveillance-used-by-governments-to-fight-pandemic-privacy-concerns.html
Cotidianul, 27 martie 2020, „Cine ne omoară mai tare decât coronavirusul?”, https://www.cotidianul.ro/cine-ne-omoara-mai-tare-decat-coronavirusul/

Cotidianul, 31 mar 2020, „Sondaj: Ce cred românii despre coronavirus și vinovați?”  https://www.cotidianul.ro/sondaj-ce-cred-romanii-despre-coronavirus-si-vinovati/
Cotidianul, 31 mar 2020, „Criza întregului sistem” - editorial de Cornel Nistorescu, https://www.cotidianul.ro/criza-intregului-sistem/

Cursdeguvernare.ro, 9 iun 2020, „Alegeri 2012: Populația scade, electoratul crește. Am coborât la 19,04 milioane de locuitori, am urcat la 18,31 milioane de votanți”, https://cursdeguvernare.ro/alegeri-2012-populatia-scade-electoratul-creste-am-coborat-la-1904-milioane-de-locuitori-am-urcat-la-1831-milioane-de-votanti.html

Digi24, 26 feb. 2020, „Organizația Mondială a Sănătății reamintește că 60.000 de persoane mor anual în Europa din cauza gripei sezoniere”, https://www.digi24.ro/stiri/externe/ue/organizatia-mondiala-a-sanatatii-reaminteste-ca-60-000-de-persoane-mor-anual-in-europa-din-cauza-gripei-sezoniere-1266627

Digi 24,  18 mar 2020, ”Mărturii din spitalul „Gerota”, unde a fost internat fostul ofițer MAI: 'Trebuiau testați în primele 24 de ore de carantină'”,  https://www.digi24.ro/stiri/actualitate/sanatate/marturii-din-spitalul-gerota-unde-a-fost-internat-fostul-ofiter-mai-trebuiau-testati-in-primele-24-de-ore-de-carantina-1277480

Digi24, 26 ian 2020,  „Adrian Streinu-Cercel: Ce vedem noi astăzi este rezultatul unui malpraxis cu natura.  Carantina, ineficientă la milioane de oameni” https://www.digi24.ro/stiri/actualitate/sanatate/adrian-streinu-cercel-ce-vedem-noi-astazi-este-rezultatul-unui-malpraxis-cu-natura-carantina-ineficienta-la-11-milioane-de-oameni-1249887

Digi24, 1 aprilie 2020, „Coronavirus. De ce în Suedia este altfel? Medic român: Această „rețetă” nu se poate aplica în alte țări”, https://www.digi24.ro/stiri/externe/ue/coronavirus-de-ce-in-suedia-este-altfel-medic-roman-aceasta-reteta-nu-se-poate-aplica-in-alte-tari-1284617

Ediția de dimineață. România ajunge departe, 23 martie 2020, „Medicul Streinu Cercel, despre coronavirus: Se pare că acestui virus nu îi place frigul”, https://editiadedimineata.ro/medicul-streinu-cercel-despre-coronavirus-se-pare-ca-acestui-virus-nu-ii-place-frigul/

Evenimentul Zilei, 29 martie, „COVID-19: Bomba care distruge civilizația pentru ca pe ruinele ei să se construiască Raiul Comunist pe pământ”,   https://evz.ro/covid-19-bomba-care-distruge-civilizatia-pentru-ca-pe-ruinele-ei-sa-se-construiasca-raiul-comunist-pe-pamant.html/2

Event 201, 18 oct 2020, „Event 201”, http://www.centerforhealthsecurity.org/event201/
Event 201, f.a., „The Event 201 scenario”, http://www.centerforhealthsecurity.org/event201/scenario.html

Europa Liberă, 24 mar 2020,  „Suceava, filmul contaminării în masă cu coronavirus văzut de medici”, https://romania.europalibera.org/a/coronavirus-suceava-spitalul-judetean-carantina/30506656.html

Evenimentul Zilei, 26 martie 2026, „Big Brother Coronavirus: Urmărit pe telefon! Orange, Vodafone și Telekom au acceptat”, https://evz.ro/big-brother-coronavirus-urmarit-pe-telefon-orange-vodafone-si-telekom-au-acceptat.html

Galveston National Laboratory, 28 nov 2018, „Scientific Diplomacy and International Cooperation Key, Say BSL4 Directors”, https://www.utmb.edu/gnl/news/2018/11/28/scientific-diplomacy-and-international-cooperation-key-say-bsl4-directors

Gândul, 28 martie 2020, „ANCHETĂ. 'Băiatul deștept' care câștigat un contract de 11,5 milioane de euro pentru măști medicale turcești, printr-o firmă care vinde cafea, a încheiat peste 16.200 de contracte cu statul. A făcut afaceri și cu secretarul general al Guvernului!”, https://www.gandul.ro/stiri/ancheta-baiatul-destept-care-castigat-un-contract-de-115-miloane-de-euro-pentru-masti-medicale-turcesti-printr-o-firma-care-vinde-cafea-a-incheiat-peste-16-200-de-contracte-cu-sta-19412168

HotNews.ro, 28 mai 2019, „INTERACTIV Curiosul caz al rezultatelor UDMR la alegeri: Zeci de mii de voturi și scoruri de până la 6-7 ori mai mari decât la alegerile din 2016 în județe fără comunități maghiare. În Botoșani sunt 18 maghiari înregistrați oficial, dar UDMR a obținut 926 de voturi”, https://www.hotnews.ro/stiri-europarlamentare_2019-23170084-interactiv-curiosul-caz-rezultatelor-udmr-alegeri-zeci-mii-voturi-scoruri-pana-6-7-ori-mai-mari-decat-alegerile-din-2016-judete-fara-comunitati-maghiare-botosani-sunt-18-maghiari-inregistrati-oficial-.htm

HotNews.ro, 29 apr. 2020, „Este închiderea bisericilor o agresiune la adresa libertății religioase?”, de Cătălin Raiu, expert OSCE pe problematica libertății religioase, https://www.hotnews.ro/stiri-opinii-23761955-inchidere-bisericilor-libertate-religioasa-coronavirus.htm

Mediafax, 24 martie 2020, „Istoricul Marius Oprea: virusul naționalizării”
https://www.mediafax.ro/editorialistii/istoricul-marius-oprea-virusul-nationalizarii-19016099

Mediafax, 24 martie 2020, „Presa franceză: scopul real al izolării nu este ceea ce credem noi”,   https://www.mediafax.ro/coronavirus/presa-franceza-scopul-real-al-izolarii-nu-este-ceea-ce-credem-noi-19028431

Mediafax, 2 aprilie 2020,  „Cât de puternic a lovit epidemia de coronavirus în economie: aproximativ 800.000 de români sunt în șomaj și 155.000 au fost concediați”, https://www.mediafax.ro/coronavirus/cat-de-puternic-a-lovit-epidemia-de-coronavirus-in-economie-aproximativ-800-000-de-romani-sunt-in-somaj-si-155-000-au-fost-concediati-19041358

Nature.com, 22 feb. 2017, „Inside the Chinese lab poised to study world's most dangerous pathogens”, https://www.nature.com/news/inside-the-chinese-lab-poised-to-study-world-s-most-dangerous-pathogens-1.21487

Nature.com, 17 martie 2020, „The proximal origin of SARS-CoV-2”,  https://www.nature.com/articles/s41591-020-0820-9


Libertatea, 27 martie 2020,  „'Să fim lăsați în pace! Așa e la război!' Nu, nu e așa, domnule Streinu-Cercel Pornind de la un dialog dintre Mihai Gâdea și Streinu-Cercel despre cum îl deranjează sau, mai degrabă, pe amândoi îi deranjează presa” , https://www.libertatea.ro/opinii/sa-fim-lasati-in-pace-asa-e-la-razboi-nu-nu-e-asa-domnule-streinu-cercel-2930319

Libertatea, 1 apr. 2020, „Surse politice: „Arafat va coordona achiziții medicale pentru țările UE”,  https://www.libertatea.ro/stiri/surse-politice-arafat-va-coordona-toate-achizitiile-medicale-pentru-tarile-ue-2936073

LiveScience, 14 martie 2020, „1st known case of coronavirus traced back to November in China”, https://www.livescience.com/first-case-coronavirus-found.html

openDemocracy, 24 mar 2020, „The coronavirus crisis shows it's time to abolish the family”,  https://www.opendemocracy.net/en/oureconomy/coronavirus-crisis-shows-its-time-abolish-family/

Politico, 19 mar. 2020, „European Central Bank announces €750B coronavirus stimulus”
https://www.politico.eu/article/ecb-announces-e750b-coronavirus-stimulus/

ProTv, 14 ian 2015, „Tinerii din Bucuresti s-au plimbat in lenjerie intima la metrou. Cum au reactionat calatorii mai in varsta”, https://stirileprotv.ro/stiri/social/tinerii-din-bucuresti-s-au-plimbat-in-chiloti-la-metrou-cum-au-reactionat-calatorii-de-toate-varstele.html

RAI3, 16 nov 2015, „TGR Leonardo”, https://www.youtube.com/watch?v=7EMim0_4-80

RFI România, 16 mar 2020, „Vocile lumii. Coronavirus: În Italia au murit 368 de persoane în 24 de ore. Este cel mai negru bilanț de până acum”, https://www.rfi.ro/social-119185-coronavirus-italia-murit-persoane-bilant-negru

România Liberă, 1 apr. 2020, „Opriți jaful”, material de Marius Ghilezan, https://romanialibera.ro/opinii/opriti-jaful-822824

România Liberă, 3 apr. 2020, „Pandemia comitetelor și comisiilor: o țară pe mâna lui Raed Arafat!”,  https://romanialibera.ro/investigatii/pandemia-comitetelor-si-comisiilor-o-tara-pe-mana-lui-raed-arafat-822951

Rise Project, 18 iunie 2018, https://www.riseproject.ro/articol/institutul-de-boli-inventate/

Știri pe surse, 21 mar 2020, „Norica Nicolai SE DEZLĂNȚUIE: 'Comisia Europeană dă 300 mld. euro Franței și 1 mld. euro României. Ne aruncă niște firimituri! Iohannis și Orban, știați?'”
https://www.stiripesurse.ro/niorica-nicolai-se-dezantuie-comisia-europeana-da-300-mild-euro-germaniei-si-1-mild-euro-romaniei-ne-arunca-niste-firimituri-iohannis-si-orban-stiati_1443252.html

Știri pe surse,  31 mar 2020,  „Asta e România! Un producător de echipamente medicale nu are NICIO comandă, pentru că spitalele preferă produsele din China”,   https://www.stiripesurse.ro/asta-e-romania-un-producator-de-echipamente-medicale-nu-are-nicio-comanda-pentru-ca-spitalele-prefe_1447302.html

The Guardian, 13 martie 2020, „First Covid-19 case happened in November, China government records show - report”, https://www.theguardian.com/world/2020/mar/13/first-covid-19-case-happened-in-november-china-government-records-show-report

The Guardian, 26 mar 2020,  „Gordon Brown calls for global government to tackle coronavirus”, https://www.theguardian.com/politics/2020/mar/26/gordon-brown-calls-for-global-government-to-tackle-coronavirus

The Guardian, 26 martie 2020,  „Gordon Brown calls for global government to tackle coronavirus”
https://www.theguardian.com/politics/2020/mar/26/gordon-brown-calls-for-global-government-to-tackle-coronavirus

The Economist, 12 nov 2009, „Schumpeter. The cult of the faceless boss. Too many chief executives are instantly forgettable. It's the flamboyant, visionary bosses who change the world.”, https://www.economist.com/business/2009/11/12/the-cult-of-the-faceless-boss

The Economist, 10 iun 2010, „California votes. Money screams. In the Golden State candidates’ wealth proved even more potent than ideology this week. That may not continue”, https://www.economist.com/united-states/2010/06/10/money-screams

The Economist, 17 iun 2010, „Political advertising in America. Buying votes. Nobody loves a tight political race as much as a media firm”, https://www.economist.com/business/2010/06/17/buying-votes

The Economist, 1 iul 2010, „Charlemagne. Before the altar of Europe
Some parting reflections from this columnist on the faith and folly of the Brussels elite”
 https://www.economist.com/europe/2010/07/01/before-the-altar-of-europe

The Verge, 26 mar 2020,  „Everything you need to know about the coronavirus”   https://www.theverge.com/2020/1/23/21078457/coronavirus-outbreak-china-wuhan-quarantine-who-sars-cdc-symptoms-risk

TG24, 20 feb. 2020, „Coronavirus, quella strana esercitazione militare a Wuhan nel settembre 2019”, https://www.tgcom24.mediaset.it/mondo/coronavirus-quella-strana-esercitazione-militare-a-wuhannel-settembre-2019_15064363-202002a.shtml

TVR, 1 martie 2020, „Gripa sezonieră, mai periculoasă ca noul coronavirus. Numărul de cazuri, din nou în creștere. Din cauza virusului gripal au fost înregistrate 47 de decese”, http://stiri.tvr.ro/gripa-sezoniera--mai-periculoasa-ca-noul-coronavirus--numarul-de-cazuri--din-nou-in-cre--tere--din-cauza-virusului-gripal-au-fost-inregistrate-47-de-decese_857046.html#view

Ziare.com, 8 martie 2020, „CORONAVIRUS - Guvernul ia in calcul inchiderea bisericilor”,  http://www.ziare.com/sibiu/stiri-actualitate/coronavirus-guvernul-ia-in-calcul-inchiderea-bisericilor-8012259

Ziarul Financiar, 31 martie 2020,  „Producătorul de echipamente de protecție Matei Conf Grup din București: Putem produce 1.000 de combinezoane pe zi. 'Nu am fost contactați de autorități până acum pentru a produce echipamente medicale de protecție'.”   https://www.zf.ro/companii/retail-agrobusiness/producatorul-echipamente-protectie-matei-conf-grup-bucuresti-putem-produce-1-000-combinezoane-zi-contactati-autoritati-pana-acum-produce-echipamente-medicale-protectie-19034140