ActiveNews se confruntă cu cenzura pe rețele sociale și pe internet. Intrați direct pe site pentru a ne citi și abonați-vă la buletinul nostru gratuit. Dacă doriți să ne sprijiniți, orice DONAȚIE este binevenită. Doamne, ajută!


Luni dimineață, când rezultatul alegerilor prezidențiale din România a devenit clar, aproape că puteai să vezi zâmbetele mari, mâncătoare de brânză, răspândindu-se pe fețele claselor conducătoare ale UE. Omul lor a câștigat. Obținând 54% din voturi, primarul Bucureștiului, Nicușor Dan, pro-UE și pro-NATO, l-a învins pe naționalistul de dreapta, eurosceptic, George Simion, care s-a clasat pe locul al doilea, cu 46% din voturi.

De atunci, membrii castei conducătoare a UE s-au bucurat de victoria lui Dan. Au sărbătorit-o ca pe o susținere a „proiectului european” și o justificare a puterii Bruxelles-ului. Ursula von der Leyen, președintele Comisiei Europene, a declarat că alegătorii au „ales promisiunea unei Românii deschise și prospere într-o Europă puternică”. Președintele francez Emmanuel Macron a fost la fel de explicit, afirmând că românii au „ales democrația, statul de drept și Uniunea Europeană”, scrie celebra revistă britanică Spiked.

Din punctul de vedere al șefilor UE, românii au votat în modul „corect”, pentru candidatul „corect”. Dar lăudăroșenia lor ascunde un adevăr ciudat. Românii au putut vota așa cum au făcut-o în aceste alegeri doar pentru că statul român și-a pus degetul pe balanță - după ce au votat „greșit” în noiembrie anul trecut.

Atunci a avut loc inițial primul tur al alegerilor prezidențiale. Dar în primul tur de scrutin, outsiderul naționalist de dreapta Călin Georgescu a venit de nicăieri și i-a învins pe candidații partidelor de centru, cândva dominante în România, Partidul Social Democrat și Partidul Național Liberal de centru-dreapta. Acest lucru ar fi dus la o confruntare finală cu un alt outsider, fosta jurnalistă TV Elena Lasconi. Statul român a decis că acest lucru nu se va întâmpla.

Serviciile secrete românești au intrat imediat în acțiune și, în câteva săptămâni, au publicat un dosar care susținea că Rusia a încercat să influențeze alegerile. Curtea Supremă de Justiție a României a luat apoi măsurile fără precedent de a anula rezultatele primului tur, de a anula turul al doilea și apoi de a ordona repetarea alegerilor prezidențiale pentru primăvara acestui an. Cu toate acestea, cu Georgescu pregătit să candideze din nou și, conform sondajelor, să câștige din nou, biroul electoral al României a luat măsuri în martie și i-a interzis participarea la alte alegeri.
 
Excluderea sa din alegeri a fost un ultraj la adresa democrației. Este foarte posibil ca Moscova să fi încercat să influențeze alegerile de anul trecut prin intermediul propagandei din social media, însă, nu TikTok sau postările de pe Facebook au condus milioane de alegători în direcția lui Georgescu. A fost vorba de deziluzia lor față de consensul eșuat al elitei partidelor din România - cu privire la orice, de la Net Zero la războiul din Ucraina. Pe fondul unei crize profunde a costului vieții, România având cea mai mare rată a inflației și a sărăciei din UE, alegătorii au vrut ceva și cineva diferit. Iar statul român a conspirat pentru a le refuza voința lor exprimată în mod democratic. După cum a spus Lasconi, rivalul lui Georgescu în turul doi al alegerilor prezidențiale anulate: „Statul român a călcat în picioare democrația”.

Și cum au reacționat liderii și oficialii UE la mașinăriile antidemocratice ale statului român? Au luat cuvântul pentru a le condamna? Au făcut pe dracu'. Au privit în altă parte - sau, mai rău, au aprobat manevrele juridice ca pe o tactică care să fie folosită împotriva altor politicieni și partide populiste insurgente din Europa.

Alegerile prezidențiale din această lună au fost modelate de replicile a ceea ce s-a întâmplat anul trecut. Primarul Bucureștiului, Nicușor Dan, un candidat independent centrist, a candidat în mod explicit ca alegerea pro-UE. În același timp, el și susținătorii săi l-au prezentat cu succes pe rivalul său Simion drept candidatul pro-rus, o sarcină facilitată de opoziția lui Simion față de sprijinirea efortului de război al Ucrainei. Efortul de a-l prezenta ca fiind alegerea Kremlinului a avut un succes atât de mare, încât, la începutul acestei luni, Simion a simțit nevoia să se prezinte în mod explicit ca un om de dreapta pro-NATO și pro-UE, în maniera prim-ministrului Italiei, Giorgia Meloni.

A fost în zadar. După cum a spus Christian Preda, profesor de politică la Universitatea din București: „Alegătorii au avut de ales între pozițiile Kremlinului și cele ale Bruxelles-ului”. Cu alte cuvinte, votați „cum trebuie”, altfel veți ajunge sub controlul Moscovei. Este de înțeles că majoritatea românilor nu au crezut că aceasta este o alternativă la status quo.

Având în vedere miza ridicată, nu este surprinzător faptul că prezența la vot a fost de până la 65 % - un record al ultimilor 25 de ani. Și mai notabil este faptul că numărul voturilor românilor din străinătate a atins un nivel record, undeva aproape de două milioane. Este probabil ca o proporție mai mare decât de obicei a acestor voturi, de la persoane care trăiesc și lucrează în alte părți ale UE, să fi fost pentru Dan, candidatul pro-UE.

Nu există nicio îndoială cu privire la legitimitatea votului din acest weekend, dar, cu toate acestea, un sentiment persistent de nedreptate planează asupra sa. Românii și-au exprimat voința democratică în urmă cu șase luni. Și pentru că nu a fost pe placul elitelor conducătoare ale României și al susținătorilor lor din UE, voința lor a fost refuzată. Li s-a spus să voteze din nou în cadrul unor alegeri care arătau și păreau foarte diferite de cele programate pentru anul trecut.

Liderii UE ar putea încerca să afirme că românii au „ales” UE. Că au votat în sfârșit „corect”. Dar cu ce preț pentru democrație?