ActiveNews se confruntă cu cenzura pe rețele sociale și pe internet. Intrați direct pe site pentru a ne citi și abonați-vă la buletinul nostru gratuit. Dacă doriți să ne sprijiniți, orice DONAȚIE este binevenită. Doamne, ajută!


Un val de comentarii nervoase și, uneori, grobiene s-a revărsat sâmbătă la cele mai recente postări de pe pagina de Facebook a filmului „Malmkrog” de Cristi Puiu, după ce acesta declarase vineri noaptea, la proiecția în avanpremieră națională de la Cluj, că este „inuman” ca spectatorii să privească un film de 200 de minute purtând masca de protecție pe față, că acest film a fost vizionat în Franța în interiorul sălilor de cinema, fără mască sau distanțare și că puterea instalată în România „ar face bine să discute cu oamenii, să intre în dialog, nu să” îi „trateze ca pe niște vite”.
 
Cristi Puiu a încercat să își conștientizeze publicul de faptul că libertatea de exprimare, inclusiv sub forma artei cinematografice, a fost câștigată prin aceea că „niște oameni indisciplinați în România în decembrie '89 au zis 'Nu!' dictaturii” și i-a îndemnat pe spectatori să părăsească proiecția dacă nu vor rezista cu masca pe figură timp de 200 de minute.

Deși în aer liber lumea l-a aplaudat pe Cristi Puiu, în mediul virtual comentariile violente nu au contenit să se reverse. Internauții îl acuză de prostie, de negarea virusului, de lipsă de respect, de „atitudine mizerabilă” și lipsă de responsabilitate, etichete false care au fost atribuite cu reavoință și celor care au contestat abuzurile din legea carantinării. Unii comentatori nu se sfiesc nici chiar de la insulte și vorbe grele. Cu toate acestea, o parte dintre reacții sunt de încurajare a atitudinii avute de Cristi Puiu, emitenții acestora felicitându-l pentru curaj și gândire critică.

Pelicula „Malmkrog”, filmată la un conac din Mălâncrav, județul Sibiu, este bazată pe un text al filosofului Vladimir Soloviov, mai exact pe dialogul a cinci personaje despre război, moarte și Antihrist. Regizorul Cristi Puiu consideră că temele pe care filosoful rus le-a abordat în a doua jumătate a secolului al XIX-lea sunt actuale și astăzi, pentru că stau la baza relației dintre om și adevăr. Într-un interviu anterior, cineastul se arăta consternat de faptul că „în zilele noastre, orice afirmație pe care o faci ... se poate întoarce împotriva ta. (...) Nici comunismul nu a atins nivelul ăsta de demență. Atunci, cenzura venea de la autorități; astăzi, cenzura este în capul tău”.