ActiveNews se confruntă cu cenzura pe rețele sociale și pe internet. Intrați direct pe site pentru a ne citi și abonați-vă la buletinul nostru gratuit. Dacă doriți să ne sprijiniți, orice DONAȚIE este binevenită. Doamne, ajută!



„România Neutră - 2050” este strategia asumată, oficial, prin act normativ aprobat de către Guvernul României în legătură cu emisiile de gaze cu efect de seră. Iar domeniul transporturilor va fi cel mai afectat. Oamenii care folosesc mașina personală sunt, practic, puși la zid în documentele Executivului, fiind făcuți responsabili de faptul că poluează orașele mai mult decât în anul 1990, dezvăluie Jurnalul.ro

Guvernanții au declarat război mașinilor personale, de transport persoane sau de transport marfă care utilizează drept combustibil benzina, motorina, GPL sau chiar vehiculelor hibrid, pe care și-au propus să le scoată complet din circulație până în 2050. Ambiția este ca, la termenul final, reducerea de emisii CO2 din transporturi să fie de 82%, față de anul 1990. Pe lângă eliminarea mașinilor pe combustibili fosili, se mai propun „rații” anuale de deplasare. O mașină ar putea să parcurgă 6.500 de kilometri pe an, un autovehicul destinat transportului de persoane doar 64.500 de kilometri pe an, iar un autovehicul destinat transportului de mărfuri doar 8,900 de kilometri pe an. Aceste idei reprezintă decizii deja aprobate de Executiv, printr-o hotărâre de guvern publicată în Monitorul Oficial și care se află în vigoare din data de 7 decembrie 2023.

Cabinetul Ciolacu a aprobat, prin Hotărârea de Guvern nr. 1215 din 29 noiembrie 2023, Strategia pe termen lung a României pentru reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră, propunându-și ca, din acest punct de vedere, România să devină „Neutră”, până în anul 2050. Această strategie și hotărârea de aprobare a ei a intrat în vigoare odată cu publicarea celor două acte administrative în Monitorul Oficial al României, în data de 7 decembrie 2023.

Conform sursei citate, la data intrării în vigoare a acestei hotărâri de guvern, partea a II-a, denumită „reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră și creșterea capacității naturale de absorbție a CO2 din atmosferă cuprinse în Strategia Națională privind Schimbările Climatice și creșterea bazată pe emisii reduse de carbon pentru perioada 2016-2020”, se abrogă.

Conform scenariului „România Neutră”, prevăzut în cuprinsul Strategiei pe termen lung pentru reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră, Guvernul de la București își asumă ca teritoriul național să devină neutru, angajându-se la o reducere a emisiilor de gaze cu efect de seră cu… 99% până în anul 2050, comparativ cu nivelul din anul 1990. În documentul citat, se arată că „România a început deja procesul de decarbonizare privind reducerea emisiilor cu 62% în anul 2019, față de nivelul anului 1990”, însă, „cu toate acestea, sunt necesare eforturi suplimentare pentru atingerea neutralității climatice în anul 2050”. Ca atare, susține acelați document, „este necesară, mai întâi, atingerea jalonului din 2030 de 78% reducere a emisiilor față de nivelul din 1990”.
 
Toate sectoarele societății vor fi afectate

Strategia adoptată nu omite niciun sector al economiei și vizează toate aspectele societății. Spre exemplu, cu privire la sectorul energetic, Executivul susține că „decarbonizarea sectorului energetic a început deja. În 2019, 69% din obiectivul de reducere a emisiilor până în anul 2050 a gist deja atins. Până în 2035, 98% din obiectiv va fi fost atins”.

Se prezintă un tabel, estimat în tone per kilometru, în care se arată că, în 1990, emisiile erau de 101,554 kt, în 2005 au ajuns la 57,358 kt, iar în 2019 au ajuns la 31,343 kt. Se propune ca, până în 2025, să se ajungă la 168,966 kt de CO2, până în 2030 la 12,841 kt de CO2, până în 2035 la 11,112 kt de CO2, până în 2040 la 2,062 kt de CO2, până în 2045 la 1,285 kt de CO2 și, din 2050, România să aibă emisii de CO2 în sistemul energetic de 1,122 kt.

Mai departe, potrivit acestei strategii, emisiile din sectorul clădirilor, până în anul 2019, cu 9 procente față de anul 1990, însă se preconizează că acestea vor continua să crească până în anul 2025. Dar, "ulterior, emisiile vor începe să scadă, în 2050 urmând să fie cu 78% mai mici față de anul 1990”.

În ceea ce privește sectorul industrial, emisiile nete au scăzut cu 73% în perioada 1990 – 2019, iar obiectivul final este reducerea cu 89% în anul 2050 față de nivelul din anul 1990. În ceea ce privește sectorul Agricultură, obiectivul propus pentru anul 2050 vizează reducerea emisiilor nete de gaze cu efect de seră cu 47% față de nivelul anului 1990. În condițiile în care, până în anul 2019, s-a realizat o scădere a emisiilor nete cu 43% față de nivelul anului 1990.

Transporturile le stau cel mai mult în „gât” autorităților
 
Cel mai afectat domeniu, prevăzut în această strategie, este, însă cel al transporturilor, iar, aici, sunt vizați, în principal, proprietarii de mașini personale, dar nu sunt ocolite nici transporturile de persoane sau transporturile de marfă.

Guvernul susține că, în perioada 1990-2019, emisiile de gaze cu efect de seră din sistemul transporturilor au crescut cu 41 la sută față de anul 1990, iar „ținta finală este de a reduce emisiile sectoriale cu 82% în anul 2050, față de nivelul anului 1990”. În prima fază, „va fi necesară oprirea tendinței de creștere a emisiilor sectoriale, comparativ cu valoarea din 1900, iar această bornă va fi realizată până în 2035”.

Documentul prezintă o statistică a emisiilor de CO2 din transporturi, exprimate în tone pe kilometru. Astfel, în 1990, emisiile era de 12,451 kt de CO2. În 2005, au ajuns la 12,598 kt de CO2, iar în 2019 au ajuns la 18.937 kt de CO2. Strategia citată își propună ca, în 2025, emisiile din transporturi să ajungă la 17.612 kt de CO2, până în 2030 la 17,516 kt de CO2, până în 2035 la 13,897 kt de CO2, după care în 2040 la 9,054 jt de CO2, în 2045 la 4,933 kt de CO2 și în 2050 la 2,251 kt de CO2.

Război total declarat benzinei și motorinei. Se impun „rații” anuale de kilometri parcurși

Dincolo de aceste cifre seci, care, pentru mulți, nu reprezintă o imagine clară a ceea ce pregătesc autoritățile, Strategia prezintă și alte detalii menite să ridice problema dacă, în viitorul apropiat, ne vom mai putea exercita dreptul constituțional la proprietate privată și la libertatea mișcării, mai ales când această mișcare este individuală.

Până în 2050, se propune un grad de ocupare și de încărcare de 1,98 de persoane pe un autoturism, de 9,36 de persoane pe un vehicul de transport persoane și de 3,2 – 7.3 tone per autovehicul de transport marfă. Iar, din acest punct, lucrurile devin halucinante. Se propune ca, din 2050, numărul anual de kilometri pe care să-l parcurgă un autoturism să fie de maximum 6.500. De asemenea, numărul maxim de kilometri pe care să-l parcurgă anual un autovehicul destinat transportului de pasageri să fie de 64.500. Iar numărul maxim de kilometri parcurți anual de un autovehicul destinat transportului de marfă să fie de 8.900.

 

Integral la Jurnalul.ro