36 de tabere mobile pentru sinistrați ar trebui să fie construite în România până în anul 2020, cu facilități de cazare și hrănire pentru a gestiona eventuale mișcări necontrolate ale populației, deși nu există în prezent informații despre iminența producerii unor astfel de evenimente, potrivit site-ului Alba24.ro

Prim-adjunctul Inspectoratului General pentru Situații de Urgență, colonelul Cristian Radu, a spus la Alba Iulia că aceste tabere mobile vor fi preluate de inspectoratele pentru situații de urgență. Acesta a participat, marți, la Alba Iulia la ședința de bilanț a activității Inspectoratului pentru Situații de Urgență Alba în anul 2017.

Taberele pentru sinistrați vor avea dublu rol, atât pentru cazarea persoanelor care ar putea fi afectate de dezastre, dar și pentru acoperirea necesității în cazul unor mișcări masive de migranți din afara granițelor.

Taberele vor avea facilități tip container, utilizabile atât pentru cazare, cât și pentru asigurarea hranei pentru minim 200 de persoane timp de câteva săptămâni.

„Taberele de sinistrați (…) asigură atât cazarea persoanelor sinistrate, cât și facilități de asigurare a hrănirii pe o perioadă de ordinul săptămânilor pentru minimum 200 de persoane. Acesta este un concept pe care noi l-am pus la punct relativ recent și care face parte dintr-un proiect cu finanțare europeană. România va beneficia de 36 de astfel de facilități la nivel național. Ele sunt destinate atât pentru acoperirea nevoilor pe plan național, în cazul producerii unor dezastre, dar și pentru acoperirea nevoilor naționale în cazul unor mișcări masive de migranți din afara granițelor”, a spus Cristian Radu.
 
Până în 2020, țara noastră trebuie să asigure capacitatea de a gestiona mișcări necontrolate ale populației de ordinul miilor de persoane, precizând, însă, că în prezent nu există informații privind iminența producerii unor astfel de evenimente, riscul fiind „unul moderat”, a precizat Radu.
 
În 2016, Comisia Europeană a propus instituirea unui mecanism permanent de repartizare a migranților prin cote obligatorii între statele UE, precum și obligarea statelor care nu acceptă acest mecanism să platească amenzi de 250.000 de euro pentru fiecare migrant refuzat.

Din totalul de 6.351 de imigranți pe care Comisia Europeană dorea să îi repartizeze României, autoritățile de la București au declarat în repetate rânduri că pot să gazduiască și să integreze doar 1.785. În plus, mulți dintre migranți au refuzat să vină în România.