Implicarea Americii în problemele interne ale României, sub pretextul luptei anticorupție, nu e un fenomen de ieri, de azi. În premieră însă în ultimii ani, Departamentul american al Justiției a decis să-și trimită un procuror în Bulgaria și România, care ar urma să ofere asistență în domeniul justiției in eforturile de combatere a corupției, spălării banilor și crimei organizate. Într-un  interviu pentru Europa Liberă, Alina Achim-Inayeh,  președinata Black Sea Trust, o fundație lansată în 2007, ca parteneriat între MAE și ONG-ul american „German Marshall Fund of the United States”, a comentat această măsură.  noastră nu avea nevoie de un reprezentant al SUA pentru monitorizarea corupției. Aceasta susține că nici România, nici Bulgaria nu aveau nevoie de un astfel de reprezentant, subliniind că Polonia n-ar fi acceptat niciodată o astfel de situație, ca un procuror american să monitorizeze Varșovia pe chestiuni ce țin de justiția internă.

 

„Părerea mea e că nu era nevoie de acest reprezentant. Toate informațiile necesare vin sau au venit de la ambasadele celor două țări. Ambasada SUA din România a fost tot timpul foarte vocală în ceea ce privește subiectul corupției. Apoi, Departamentul de Stat a fost foarte-foarte vocal pe acest subiect. Logistic vorbind, un astfel de reprezentant nu-și are rostul fiindcă toate informațiile sunt acolo. Ar putea fi un gest de apropiere de UE, de a demonstra că SUA sunt la fel de preocupate de subiectul justiției și corupției din cele două țări. În plus, tot ceea ce înseamnă iliberalism, corupție a devenit preocuparea serioasă a administrației Trump. Ceea ce este în același timp și un mesaj intern în Statele Unite, fiindcă administrația Trump nu a fost acuzată niciodată de corupție, dar a fost acuzată de populism, naționalism, izolaționism. Ar putea fi o încercare de a arăta că această administrație promovează valorile democrației și liberalismului”.

Șefa Black Sea Trust spune că România și Bulgaria ar putea lua exemplul Poloniei, a cărei atitudine demnă și categorică nu i-a adus niciun dezavantaj în relația cu America. Ea consideră că o astfel de monitorizare ar fi fost mai necesară în Ungaria, iar în cazul Poloniei numirea unui astfel de reprezentant american ar fi declanșat un scandal uriaș în fosta țară comunistă. Cu siguranță, mai mult și cu siguranță Ungaria. Ungaria nu are, însă, investiții militare americane atât de mari ca România. Dacă ar fi pus un reprezentant pentru problema anticorupției în Polonia, ar fi ieșit un scandal îngrozitor. Pe care cred că administrația Trump a vrut să-l evite”.

„Nu au niciun fel de reacție (n-red- România și Bulgaria). Să ne amintim de reacțiile Poloniei din trecut, când a fost acuzată de corupție de SUA, cât de vocală a fost, cât de puternic supărată a fost, cât de tare și-a susținut punctul de vedere, chiar dacă era greșit. Deci, dacă acest reprezentant era și pentru Polonia, ar fi fost foarte ușor ca Varșovia să pună virgulă în acest subiect. Ar fi ieșit un scandal foarte mare”.

 

De amintit un singur exemplu al modului în care Varșovia s-a poziționat în ultimii ani față de Washington și trimișii săi. În 2019, Guvernul polonez o critica pe ambasadoarea SUA din Polonia pentru că îi sprijină pe homosexuali. După ce diplomatul american a condamnat intenția ziarului conservator „Gazeta Polska” de a lansa o campanie cu autocolante împotriva homosexualilor, dând mesaje de susținere pro gay pe Twitter, purtătorul de cuvânt al guvernului Poloniei, Piotr Muller, spunea că luarea de poziție a ambasadoarei este "inutilă”, nefiind o problemă legată de relațiile dintre SUA și Polonia”.