Atât în România, cât și în Republica Moldova, în aceste zile, este sărbătorită împlinirea a 98 de ani de la Unirea Basarabiei cu România. Evenimentul s-a produs pe 27 martie 1918 și a fost, de fapt, o reunificare, deoarece provincia fusese ruptă de Moldova și alipită Rusiei, cu peste un secol înainte, în anul 1812.

Sub egida Zilelor Basarabiei, de ambele părți ale Prutului au avut loc manifestări literare, concerte, întreceri sportive, întruniri științifice, pentru a marca această importantă dată din istoria poporului român. La București, de pildă, în aula Bibliotecii Academiei Române, s-a desfășurat o sesiune solemnă, la care s-a vorbit despre valoarea de simbol a Basarabiei. 

În opinia fostului președinte Emil Constantinescu, el însuși refugiat din Basarabia, păstrarea limbii române și a identității românești, în acest spațiu, constituie un miracol. „Nicăieri nu a existat o asemenea presiune de deznaționalizare și de distrugere, ca în Basarabia.” – a subliniat Constantinescu. El a explicat că „Basarabia a reușit să își păstreze identitatea datorită țăranilor care au rămas în sate. Demnitatea națională este lucrul cel mai important pe care îl poate câștiga o națiune și este suma demnităților individuale ” – a punctat fostul șef al statului. 

Pe de altă parte, ambasadorul Republicii Moldova la București, Mihai Gribincea, a îndemnat ieri la realism, înțelepciune și maturitate, în abordarea unei eventuale uniri cu România. El a subliniat că trebuie făcută diferența că Republica de astăzi nu este Basarabia din 1918, nici în ceea ce privește componența națională, și nici ca teritoriu și frontiere. În plus, Republica Moldova este cu mult mai divizată, din punct de vedere politic, administrativ, etnic, ligvistic, religios, decât Basarabia anului 1918 – a explicat diplomatul moldovean. Gribincea a amintit și că Republica Moldova mai are astăzi o parte a teritoriului ocupată de Rusia, așa-numita Republică moldoveanească nistreană. Ambasadorul a mai spus că, spre deosebire de Basarabia anului 1918, Republica Moldova are deja o istorie de 25 de ani, ca stat independent, perioadă în care s-a creat nu doar o nomenclatură care este interesată în consolidarea și perpetuarea statului Republica Moldova, dar și o mentalitate aparte. În opinia sa, un alt aspect care trebuie luat în considerare este propaganda rusă, care continuă, în prezent, în Republica Moldova și pe care a caracterizat-o dacă nu mai periculoasă, cel puțin egal de periculoasă ca prezența Armatei a 14-a în Transnistria.