ActiveNews se confruntă cu cenzura pe rețele sociale și pe internet. Intrați direct pe site pentru a ne citi și abonați-vă la buletinul nostru gratuit. Dacă doriți să ne sprijiniți, orice DONAȚIE este binevenită. Doamne, ajută!


Am urmărit prima apariție la TV a doamnei Sevil Shhaideh și recunosc că am fost impresionat plăcut. Am comparat prestația doamnei cu cele ale Președintelui Iohannis și cu aceea a minorității agresive și active care au contestat-o: diferența este de la cer la pământ. Minoritatea care a contestat-o mi-a creat de la început suspiciuni. Pare paradoxal, dar aici s-au adunat monarhiști și republicani, atei și credincioși, feministe și misogini(e), cu argumente hilare, puțin convingătoare și de un fundamentalism care sfidează rațiunea. 
 
Ce i s-a reproșat pe surse, pentru că oficial nu s-a spus nimic, de către Președintele Iohannis: 
 
 că această propunere nu s-a discutat în organismele PSD; 
că nu are avizul serviciilor. 
 
Ateii, care și-au declarat convingerile și care au refuzat să jure pe Biblie, și credincioșii, de exemplu Becali, i-au reproșat faptul că este de religie musulmană și, în plus, are un soț sirian care a lucrat ca cercetător în Ministerul Agriculturii din Siria și și-a declarat susținerea pentru regimul Assad.
 
Feministele și misoginii(ele) au avut un argument comun: e femeie turcoaică. Cum, în toată România, nu găsim un bărbat creștin pentru funcția de Prim-Ministru?
 
Cei mai penibili au fost PNL-iștii și USR-istii. Primul lor argument a fost că nu are anvergură politică și nu este cunoscută. Al doilea că punem în pericol relațiile cu aliații și că este o vulnerabilitate pentru siguranța națională prin soțul și rudele soțului ei. Și culmea-culmilor: o mică parte dintre cei care se declară monarhiști au îmbrățișat toate argumentele de mai sus. 
 
Să analizăm cu obiectivitate aceste argumente.
 
Propunerea a fost înaintata de către reprezentanții legali și legitimi ai partidelor care au creat o majoritate parlamentară (PSD - ALDE). Vreau să mi se arate textul legal în care Președintele mediator are obligația de a verifica procedurile din cadrul unor partide politice. O poate face atunci când cu rea-credință dorește să deturneze voința electoratului. 
 
Celor care vorbesc despre anvergura politică și despre notorietate le spun că acest lucru nu constituie o obligație legală pentru a fi candidat la funcția de Prim-Ministru. În același timp, ce anvergură politică și notorietate au Nicușor Dan, Cosette Chichirău, Raluca Turcan, Alina Gorghiu, Cristian Bușoi & co.? Decât asemenea anvergură și notorietate, mai bine deloc.
 
Că este turcoaică musulmană iarăși nu constituie niciun impediment și nicio vulnerabilitate. Vreau să le reamintesc oponenților că după alipirea Dobrogei la România, Regele Carol I, iar apoi Ferdinand și-au asumat și au fost protectorii comunității turco-tătare. Și acest lucru a fost de bun augur deoarece această comunitate a fost loială statului român, chiar și în momentele cele mai dificile pentru existența acestuia.
 
Toți oponenții i- au recunoscut calitățile incontestabile, dar s-au manifestat împotriva numirii acesteia din cauza căsătoriei cu un cetățean român de origine siriană. Este acest lucru de condamnat? Eu spun că nu. Și iarăși întreb care este textul legal în baza căruia acest lucru ar constitui o vulnerabilitate pentru siguranța națională? Faptul că și-a exprimat o opinie în ceea ce privește conflictul din Siria nu constituie un motiv pentru care să fie exclus de la drepturile cetățenești. Delictul de opinie nu există în legislația europeană și română. Declarația ridicolă a lui Bușoi potrivit căreia NATO s-ar afla în război cu Siria dovedește fie necunoaștere, fie rea-voință. Cristian Bușoi cred că a confundat ISIS-ul cu Siria. În acest moment în toate organismele internaționale Siria este reprezentată de guvernul Assad. Și apoi situația din Siria este mult mai complexă ca să poată fi înțeleasă de creierele unor politruci. Într-un raport din 2015 al ambasadorului francez către centrală se arată că 45% din populație îl sprijină pe Assad, 20% sprijină ISIS-ul și restul sprijină peste 15 alte organizații tribale sau religioase din acea țară.
 
Sirienii creștini aproape în unanimitate sprijină guvernul Assad. Într-0 situație atât de complicată e greu să spui cine are dreptate (fiecare își susține dreptatea lui) și de aceea o persoană care a trăit acolo nu poate fi condamnată pentru opiniile pe care le are. 
 
În fine, iarăși nu văd niciun text constituțional prin care funcția de Prim-Ministru este condiționată de avizul serviciilor secrete. În toate țările cu democrație consolidată, serviciile secrete sunt sub controlul civil, sub controlul democratic al societății care se exprimă prin vot. Nu ele controlează Prim-Ministrul și Președintele, ci ele sunt controlate de către Prim-Ministru, Președinte și Parlament.
 
În concluzie, constat că România este țara tuturor posibilităților, că orice cetățean român poate să acceadă la orice funcție cu o singură condiție: să aibă acordul serviciilor secrete. Democrație originală, nu? Nu am văzut asemenea reacții la desemnarea lui Sorin Grindeanu. E și normal. E de încredere. A absolvit masteratul la SRI.

P.S.1 Ca să îi scutesc de un efort pe cei care doresc să mă atace pentru această postare le comunic că sunt creștin, monarhist, misogin, tradiționalist, eurosceptic, susținător al lui Trump etc. și că am votat din 1990 și până în prezent PNȚCD și Rațiu, Convenția Democratică, CDR 2000, PNL, USL și ALDE. Dar, dacă doamna Sevil Shhaideh va candida, de pe acum anunț că îmi voi da votul pentru ea. 
 
P.S.2 Celor care după ce au pierdut alegerile încearcă să minimalizeze câștigătorii, declarând că a fost o prezență mică la vot, le recomand să se uite pe prezența la vot la parlamentare din 1992 și până în prezent și vor constata că nu există diferențe majore. Diferențe majore există doar procentual pentru că listele de alegători nu au fost actualizate și pentru că peste 4 milioane de cetățeni români aflați în străinătate sunt prezenți pe aceste liste. Prezenta lor la vot a fost maxim 400000. În țară nu apar astfel de diferențe. Să învețe să piardă cu demnitate și decât să acuze absenteismul să vadă de ce electoratul pe care îl considera al lor i-a părăsit sau nu s-a prezentat la vot.