NAȚIONAL

1. Serviciul Român de Informații a desecretizat pe 22 decembrie 2022 și a publicat pe site-ul propriu o serie de documente despre revoluția din decembrie 1989. Sursa
2. Curtea Europeană a Drepturilor Omului (CEDO) a acuzat România de discriminare pentru că țara noastră nu a autorizat ca femeile să lucreze la fel de mult timp ca bărbații în aparatul de stat. Acest lucru s-a întâmplat după ce în 2018 și 2020, două femei care lucrau în domeniu public au fost constrânse să renunțe la locul de muncă atunci când au împlinit vârsta de 60 de ani deși ele nu doreau acest lucru. Sursa
3. Redacția „Romanian Global News” ne aduce la cunoștință că mai multe ONG-uri din România au solicitat statului român să finanțeze avortul la cerere. În acest context, Biserica Ortodoxă Română a calificat cererea ONG-urilor ca fiind „nefirească” și a reiterat primatul vieții din punct de vedere al dogmei creștine. Sursa
4. Plenul comun al Parlamentului i-a ales pe Cătălin Raiu și Suliman Secyl în funcția de membri ai Colegiului Director al Consiliului Național pentru Combaterea Discriminării (CNCD) deși niciunul dintre ei nu are studii juridice, aceasta fiind o condiție obligatorie pentru ocuparea funcției în cauză. Sursa
5. Între Ploiești și Buzău, pe viitoarea autostradă A7, a fost descoperit un mormânt princiar, din secolele IV-V după Hristos care pare a fi al unui creștin. Sursa
6. Ministerul Finanțelor a împrumutat de la bănci săptămâna aceasta 1,3 mld. lei la o dobândă de 8% pe an (Sursa). Amintim că România se împrumută de mai bine de 10 ani la cele mai mari dobânzi din Europa conform lui Adrian Câciu, actualul ministru al Finanțelor Sursa.
7. Uniunea Europeană va finanța cu aproximativ 60 de milioane de euro modernizarea infrastructurii feroviare din portul Constanța și construcția podului de la Ungheni. Sursa
8. Ministerul Educației a lansat un apel de proiecte, finanțate prin PNRR, în valoarea de un miliard de euro, ce privesc dezvoltarea infrastructurii școlare și dotarea cu echipamente de practică a școlilor profesionale și tehnice, dar și digitalizarea mediilor de învățare. Sursa
9. După ce a fost condamnat pe nedrept în decembrie 2020 la cinci ani de închisoare cu executare în dosarul „Ferma Băneasa”, decizie care a provocat proteste în rândul Uniunii Naționale a Barourilor din România, avocatul român Robert Roșu a fost achitat și a obținut 600 mii euro din partea statului român cu titlul de daune morale. Sursa
10. Comisia de anchetă parlamentară pentru achizițiile din perioada pandemiei, înființată la solicitarea partidului AUR și-a început activitatea miercuri, la un an de la înființare Sursa. Aceasta va ancheta achizițiile suspecte din perioada restricțiilor pandemice, cum a fost cea realizată de către Departamentul pentru Situații de Urgență (DSU), condus atunci de Raed Arafat, care a cumpărat chiar în prima zi de stare de urgență, pe 16 martie 2020, 84 de camere de izolare, în valoare de 6 milioane de euro (72.000 de euro/bucată). Sursa
11. În timp ce tot mai mulți bucureșteni suferă din cauza lipsei de apă caldă și căldură, primăria sectorului 1 a anunțat, marți, prin intermediul unui comunicat de presă, că va achiziționa generatoare electrice, pe care le va trimite în Ucraina. Sursa

ROMÂNI MINORITARI ÎN ROMÂNIA

1. Înalta Curte de Casație și Justiție a decis că așa-zisul „drapel secuiesc” poate fi folosit în continuare ca steag oficial al județului Covasna Sursa. Curtea de Apel din Brașov anulase anterior hotărârea de guvern prin care a fost adoptat acest însemn întrucât românii din județ nu erau reprezentați pe acest simbol local. Sursa
2. Redacția „Buletin de Carei” informează că asociațiile „Calea Neamului” și „Grai Străbun” susțin elevii români din zonele unde există discriminare etnică. Datorită acestor asociații, 60 de copii români din Harghita, Covasna, Mureș și Satu-Mare beneficiază de burse școlare în valoare de 500 lei, care se acordă de trei ori pe an. Sursa
3. Muzeul Național al Carpaților Răsăriteni a organizat pe 14 și 15 decembrie la Centrul de Cultură Arcuș – Casa Bastion din Sfântu Gheorghe, a XIX-a ediție a Sesiunii Anuale de Comunicări Științifice, unde arheologi, etnografi, istorici și muzeologici români, dar și maghiari, și-au prezentat realizările Sursa

MINORITĂȚI ETNICE ÎN ROMÂNIA

1. Tribunalul Sălaj a anulat contractul de vânzare-cumpărare a Castelului Wesselényi din Jibou de către Manevi ZRT, companie care aparține guvernului de la Budapesta, după ce consiliul județean Sălaj a contestat vânzarea pe motiv că a fost privat de dreptul său de preempțiune. Castelul a fost cumpărat de către compania maghiară cu 830 mii euro. Sursa
2. Ziarul „Puterea” a dezvăluit că ministrul Mediului, Apelor și Pădurilor, Barna Tanczos (UDMR), a făcut presiuni asupra Administrației Naționale a Apelor Române (ANAR) cu scopul de a constrânge conducerea ANAR să direcționeze cele 35 de mil. euro, pe care le va primi prin Planul Național de Redresare și Reziliență pentru achiziționarea unor utilaje pentru sistemul național de gospodărire a apelor, către anumite firme din Ungaria. Sursa
3. Fundația maghiară Xantus, împreună cu partenerii săi (Centrul Național al Cinematografiei (CNC), Uniunea Cineaștilor din România (UCIN), Asociația Muzeului Transilvan (AMT) și Primăria Cluj-Napoca), a anunțat joi la Cluj-Napoca înființarea Muzeului Cinematografiei din Transilvania. Sursa
4. Teatrul în limba maghiară din Cluj-Napoca a celebrat pe 17 decembrie 230 de ani neîntrerupți de activitate. Sursa

COMUNITĂȚI ISTORICE

1. Deși președintele ucrainean Volodimir Zelenski promisese, în discursul rostit prin teleconferință în Parlamentul României, că va începe discuții pentru protecția minorității române din Ucraina, parlamentul a adoptat în luna decembrie o nouă lege a minorităților care continuă să limiteze drepturile altor naționalități și care nu aduce schimbările mult așteptate de comunitatea românească Sursa. Ministerul de Externe spune că adoptarea legii privind minoritățile naționale din Ucraina fără a ține cont de cerințele României și recomandările Comisiei de la Veneția este „regretabilă”. Sursa
2. Ca urmare a amendamentelor depuse de AUR la bugetul României pe 2023, plenul reunit al Camerei Deputaților și al Senatului a votat suplimentarea cu 40 de posturi noi a Mitropoliei Basarabiei. România va aloca 1.440 mii lei pentru 40 de noi posturi clericale din Mitropolia Basarabiei (Patriarhia Română) ocupate de preoți din Republica Moldova care au aderat la jurisdicția Bisericii Ortodoxe Române în acest an și care un beneficiază de nicio formă de sprijin financiar, spre deosebire de restul clericilor Mitropoliei Basarabiei. Sursa
3. Guvernul de la Budapesta i-a oferit pe 16 decembrie înalt preasfințitului părinte Siluan, episcopul ortodox român al Ungariei, Distincția pentru Naționalități, cea mai înaltă distincție pe care o poate primi un membru al unei alte naționalități din Ungaria. Sursa Comentatori avizați au declarat sub protecția anonimatului următoarele: „3 diplome trebuiau să îi dea și sârbii încă trei. Că el le face toată treaba… nu mai trebuie să-i doară capul cu minoritățile.”
4. Directorul Serviciului de Informații și Securitate din Republica Moldova (SIS), Alexandru Mustață, a declarat că Federația Rusă ar avea în plan să invadeze Republica Moldova la începutul anului 2023, iar punerea în aplicare a scenariului depinde de evoluția conflictului din Ucraina Sursa. SIS a emis la scurt timp un comunicat de presă în care a subliniat că, de fapt, Rusia nu are în plan invadarea Republicii Moldova, ci crearea unui coridor terestru prin Ucraina până la regiunea transnistreană controlată de aceștia Sursa. Întrebat despre afirmațiile lui Alexandru Mustață, președintele României a răspuns că nu deține informații pe marginea subiectului Sursa.
5. Cenzura posturilor de televiziune românești din Republica Moldova. România TV, singurul post românesc din grila MoldTelecom, a fost exclus din grila de posturi retransmise prin rețele de cablu afiliate acestui trust după ce mai multor posturi de televiziune considerate de către Guvernul de la Chișinău pro-ruse li s-au ridicat licențele. Sursa
6. Prezență notabilă a unui partid românesc în Republica Moldova. Alianța pentru Unirea Românilor a organizat la Chișinău o ședință cu cei 126 de delegați ai partidului din Chișinău și din raioanele Republicii Moldova. În urma ședinței, s-a adoptat o rezoluție care cuprinde, printre altele, următoarele puncte: ieșirea Republicii Moldova din Comunitatea Statelor Independente (CIS), controlată de Rusia, înființarea batalionului mixt de menținere a păcii cu sediul la Iași, susținerea demersurilor Mitropoliei Basarabiei de recuperare a patrimoniului confiscat de regimul sovietic de ocupație, deținut în prezent de statul din Republica Moldova și securitatea energetică a românilor dintre Nistru și Prut. Sursa

DIASPORA

1. După ce anul trecut, restricțiile pandemice i-au descurajat să vină în țară, românii din diaspora s-au întors acasă în număr mare pentru sărbătorile de iarnă. Poliția de Frontieră a declarat că în perioada 16-19 decembrie a intrat în România aproximativ un milion de persoane. Majoritatea acestora au venit din Vestul Europei prin punctele de control de la graniță cu Ungaria. Sursa
2. Cultura ca vector identitar:

• Tradiții trăite în Spania: elevii școlii românești din Alcazar au organizat o petrecere tradițională de Crăciun, cu dansuri și colinde românești. Sursa
• Asociația „Cultura Mater”, din Asturia (Spania), cu sprijinul Departamentului Românilor de Pretutindeni, a organizat o „șezătoare la gura sobei”. Sursa

3. Condiții inumane de muncă pentru românii din diaspora:

• Adriana, o româncă din Calabria (Italia), a atras atenția că muncitorii români din agricultură sunt invizibili pentru autoritățile din această țară în ciuda faptului că se confruntă cu „hărțuire sexuală, șantaj și salarii foarte mici”. Sursa
• Patru muncitori români din construcții din Deurne, municipiului Antwerp din Belgia, sunt ținuți de patron într-un imobil fără încălzire, electricitate sau apă caldă. Mai mult, deși li s-a spus că au cazarea asigurată, din banii pe care îi câștigă lunar, jumătate reprezintă plata chiriei. Sursa

4. Acțiuni ale Bisericii Ortodoxe Române din Diaspora:

• A apărut la München (Germania) un nou număr al revistei „Renașterea”, publicația Parohiei Ortodoxe Române „Nașterea Domnului”. Sursa
• Biserica românească maramureșeană construită în Caracas (Venezuela) a fost reparată cu șindrilă tradițională trimisă din țară cu ajutorul Episcopiei Maramureșului și Sătmarului, întrucât comunitatea ortodoxă de acolo nu a avut posibilitatea de a acoperi după metoda tradițională acest lăcaș, construit de meșteri maramureșeni în urmă cu mai multe decenii. Sursa

INTERNAȚIONAL

1. Președintele Joe Biden a promulgat marți așa-numita „Lege privind respectul pentru căsătorie” prin care se recunosc la nivel federal căsătoriile între „doi indivizi” indiferent de sexul acestora Sursa. La două zile după promulgare, Donald Trump, viitorul candidat al Partidului Republican la președinția SUA, a organizat o gală pentru homosexualii din partid la propria locuință din Mar-a-Lago Sursa. Polonia pe de altă parte se opune prin veto recunoașterii de către UE a părinților de același sex Sursa.
2. Vicepreședinta Parlamentului European Eva Kaili, fost arestată vineri seara la Bruxelles în cadrul unei anchete privind suspiciuni de corupție în care este implicat Qatar-ul. Sursa
3. Elon Musk a continuat cu devoalarea documentelor interne de la Twitter și a făcut publice legăturile dintre FBI (agenția federală de investigații a SUA) și gigantul Twitter. Între FBI și Twitter a existat o relație de subordonare, agenția guvernamentală indicând companiei pe cine anume să sancționeze în mediul online. Sursa
4. Criză economică fără precedent în Ungaria: după ce guvernul condus de premierul Viktor Orban a decis să plafoneze prețurile la produsele alimentare de bază, retailerul „Aldi” a introdus o limită de un kilogram de cartofi și un litru de lapte pentru fiecare cumpărător, ca urmare a creșterii cererii. Alte lanțuri de magazine precum „Spar”, „Lidl” și „Tesco” au introdus restricții similare. Sursa De altfel, confruntate cu inflația galopantă, teatrele, muzeele, universitățile, bibliotecile, piscinele, băile termale, ș.a.m.d., au fost închise temporar în mai toată Ungaria. Sursa
5. Comisia Parlamentară a Statelor Unite ale Americii, cu majoritate democrată, recomandă inculparea penală a lui Donald Trump din cauza asaltului asupra Capitolului din 6 ianuarie 2021. Sursa
6. Roberta Metsola, președintele Parlamentului European (PE), îi cere lui Elon Mask să depună mărturie în fața corpului legislativ al UE privind acțiunile noului CEO al Twiter întreprinse de la achiziționarea companiei, considerate de președintele PE o amenințare pentru libertatea mass-media. Sursa
7. Sistemul de Raportare a Evenimentelor Adverse ale Vaccinurilor (VAERS) arată că 76% dintre avorturile spontane legate de vaccinuri din ultimii 30 de ani au avut loc după primirea vaccinurilor anti-COVID-19 de către femeile însărcinate. Sursa
8. Conflictul din Ucraina

• Generalul britanic Robert Magowan a dezvăluit pe 13 decembrie că sute de pușcași ai Mariei Regale Britanice au început să lupte cu Rusia în Ucraina încă din luna aprilie a acestui an, atunci când a izbucnit acest conflict. Sursa
• Vladimir Putin a rostit pentru prima oară cuvântul „război”referitor la invazia Ucrainei, după 10 luni de la declanșarea conflictului numit oficial de către Kremlin „operațiune specială”. Sursa
• Înaintea vizitei efectuate miercuri de președintele ucrainean, Volodimir Zelenski, la Washington, administrația Biden a declarat că va oferi Ucrainei ajutor militar în valoare de încă 1,85 miliarde de dolari, inclusiv sistemul de apărare antiaeriană Patriot. Președintele rus Vladimir Putin a asigurat joi că armata rusă va găsi o cale de a contracara acest sistem. Sursa
• Președintele Rusiei, Vladimir Putin a declarat că situația din cele patru regiuni din estul Ucrainei, respective Herson, Donețk, Lugansk și Zaporizhzhia este „extrem de dificilă”. Afirmația a fost făcută de Ziua Serviciilor de Securitate care este sărbătorită în toată Rusia. Sursa
• Președintele Vladimir Putin a făcut o vizită la Minsk, capitala Belarusului, prima din ultimii trei ani. Nici Vladimir Putin, nici omologul său din Belarus, Aleksandr Lukașenco, nu au menționat în declarațiile publice despre conflictul din Ucraina. Sursa
• Rusia va crește efectivul forțelor sale armate la 1,5 milioane de militari, cu 350 de mii de persoane mai multe decât și-a propus în august. Sursa
• Banca Centrală a Rusiei va menține rata dobânzii cheie (rata de împrumut interbancar) la 7,5% arătând că economia Rusiei nu a atenuat șocul sancțiunilor ridicate la nivel internațional împotriva țării din cauza atacului împotriva Ucrainei. Sursa
• În contextul decuplării Uniunii Europe de gazul rusesc, miniștrii Energiei din statele membre UE au convenit să plafoneze prețul gazelor naturale la 180 de euro (191 de dolari) pe megawatt-oră (MWh) începând cu 15 februarie 2023, dacă prețurile din Olanda vor fi cu 35 de euro (respectiv 37 de dolari) mai mari decât prețurile globale la gazele naturale lichefiate. Sursa

9. Noua „ordine mondială”

• Locuitorii dintr-un mic oraș din Maine (SUA) au ripostat după ce autoritățile au îndepărtat o scenă a Nașterii Mântuitorului care se afla acolo de zeci de ani, deoarece un grup de atei s-a plâns că este împotriva legii. Sursa
• O femeie din Norvegia riscă trei ani de închisoare, pentru că a spus public că un bărbat nu poate fi lesbiană. Sursa
• Banca Germaniei a declarat că este nevoie de un „anumit grad de dictatură-eco”. Economistul Eric Heymann, cercetător al Băncii Germane, afirma în 2020 că după încetarea pandemiei, se impune introducerea monedei digitale, a taxării celor care lucrează de acasă, dar și implementarea altor măsuri care să ducă la „neutralitatea climatică” pe care și-o propune Uniunea Europeană până în 2050. Sursa