ActiveNews se confruntă cu cenzura pe rețele sociale și pe internet. Intrați direct pe site pentru a ne citi și abonați-vă la buletinul nostru gratuit. Dacă doriți să ne sprijiniți, orice DONAȚIE este binevenită. Doamne, ajută!


Rețeaua securist-soroșistă își umflă rândurile! Lista „albă” a organizațiilor de lift și a oficinelor presei de Sistem, adunată sub coordonarea pensionarului special Mircea Toma (ActiveWatch/CNA) contra hotărârii istorice a CSM, a fost definitivată și a crescut acum la un număr ”record” de 110 semnatari. Publicăm mai jos lista completă a celor care s-au autodeconspirat:

Centrul pentru Jurnalism Independent


ActiveWatch

ApTI - Asociația pentru Tehnologie și Internet

CeRe: Centrul de Resurse pentru participare publică

Centrul pentru Inovare Publică

Asociația pentru Cooperare și Dezvoltare Durabilă

Casa Jurnalistului

Inquam Photos

Asociația Alianța "A Patra Putere”

ExpertForum

Centrul FILIA

Redacția Snoop

Ethical Media Alliance

Hotnews

Paginademedia.ro

Edupedu.ro

Grupul de Inițiativă Civică „În Stradă”

Centrul de Investigații Media

Drepturi și Strâmbe

Starea Nației

PressOne

FONSS- Federația Organizațiilor Neguvernamentale pentru Servicii Sociale (47 ONG)

Centrul Român de Politici Europene

Redacția captura.ro

Centrul de Resurse Juridice

Mișcarea pentru Dezvoltarea Moldovei

Scena9

Redacția Transtelex

Inițiativa România

Corupția Ucide

România Curată/ Verde Curat

Reset Iași

Centrul pentru Democrație și Bună Guvernare/Politică la Minut

RISE Project

Fundatia Friends for Friends

Asociația Bud's Flowers

Monitorul de Botoșani

Grupul de Inițiativă Civică „În Stradă”

Fundația pentru Dezvoltarea Societății Civile

Átlátszó Erdély (Transilvania Transparentă)

Asociația dexonline

Grupul de Inițiativă Solidarity Hub Timișoara

Centrul Step by Step pentru Educație și Dezvoltare Profesională

Asociația pentru Libertate și Egalitate de Gen - A.L.E.G.

Redacția Context.ro

Forum Apulum

Redacția Buletin de București (Funky)

Asociația Mediawise Society

Miliția Spirituală

Asociația Respiro Human Rights Research Center

Info Sud-Est

Redacția saptamana.online

Asociația Parcul Natural București

Dela0.ro

Fundația Freedom House, România

Redacția Presshub

Asociația Rădăuțiul Civic

Asociația Accept

TransCore

Asociatia Identity.Education

ECPI - Centrul Euroregional pentru Inițiative Publice

Rise-Out IASI

Incluziune pe Bune

Monitorul de Cluj - monitorulcj.ro

Federația Organizațiilor Neguvernamentale pentru Copil

Fundatia Parada-Samusocial

Societatea de Educație Contraceptivǎ și Sexuală

Fundatia World Vision România

Asociația [H] Brașov

Asociația VULGAR

Asociația ARK Oradea

Asociația Dăruiește Viață

Misreport

G4Media

Recorder

S-au alăturat - Organizații:

Asociația Stea

Litera 9

Asociația Kompatibil

Epoch Times România

Asociația Pro Natura Galați

Asociația Grupul Verde, Adjud - Vrancea

Redacția SpotMedia

Grupul pentru Dialog Social

Redacția Bihoreanul

Median Research Centre - Fundația MRC

Asociația Tineri Pentru Unu

Asociația Hârșova 3D

Asociația Horpaz Atitudine Civică

Asociația Transilvania Noastră/Erdélyünk/Unser Siebenbürgen

Asociația Femeilor Românce din Italia - ADRI

Asociatia GRADO

Comunitatea Declic

Ziarul "Independentul de Botoșani”

Asociația Ecolegal

TERRA Mileniul III

Asociația Mișcarea Sinergistă

Asociația Civică Banat

Redacția Gazeta de Stâlpeni

Asociația „Avertizorilor în interes public” din România

Centrul European pentru Educatie si Cercetare Juridica (ECLER)

Redacția cotidianului "Viața liberă” - Galați

StiriCraiova.ro

Societatea Carpatina Ardeleana - Satu Mare

Asociația Feminism România

Right Association - Asociația Right - Right Egyesulet

Asociația TAC.social

Asociația Centrul Român pentru Comunicare Filiala Gorj

Asociația Gorjul Civic

Asociația Alianța Internațională a Jurnaliștilor Români

Redacția Jurnal bihorean

S-au alăturat - Cetățeni:

Laurențiu Mihai Popescu

Andrei Văcaru - Timișoara

Cristina Călinoiu

Csiszer Árpád - Miercurea Ciuc

Iată și reclamația la Noua Securitate a celor care s-au autodeconspirat de voie - de nevoie:


Abuz de autoritate al Secției pentru judecători a CSM. Încercări de cenzură și de intimidare a presei și a societății civile (alcătuitoare Liana Ganea/Ioana Avădani)
 
Scrisoare deschisă, 12 Iun 2026

75 de platforme jurnalistice și organizații civice publică azi o scrisoare deschisă în care condamnă abuzul de autoritate al Secției pentru judecători a CSM și încercările de cenzură și de intimidare a presei și a societății civile.
Pe 10 iunie 2026, Secția pentru judecători a Consiliului Superior al Magistraturii (CSM) a publicat o „hotărâre” care prezintă activitatea jurnaliștilor și a societății civile drept un „atac fără precedent” la justiție. Este o stigmatizare publică inacceptabilă și incompatibilă cu statul de drept.
 
Update: numărul organizațiilor semnatare a crescut la 110 (lista mai sus) 

Documentul îi nominalizează pe cei care documentează și semnalează probleme instituționale și îi prezintă ca participanți într-o conspirație, o „campanie de denigrare” sau un „atac hibrid”. Instituțiile media și ONG-urile indicate explicit de documentul CSM sunt: Recorder, G4Media, PressHub, Europa Liberă, Comunitatea Declic, Corupția ucide, Funky Citizens, ExpertForum. Acestora li se adaugă persoane individuale, în special politicieni. Însă documentul îi vizează explicit pe toți cei care critică sistemul de justiție.

Organizațiile semnatare ale acestei scrisori susțin cu fermitate independența justiției și resping orice document care confundă criticile legitime cu subminarea justiției și care insinuează că acestea ar fi parte ale unui „atac hibrid”.

Pentru un document formulat, sau cel puțin susținut, de majoritatea membrilor din Secția pentru judecători a CSM este surprinzător cum eșuează în a face distincția între critici legitime formulate de jurnaliști, ONG-uri sau simpli cetățeni cu privire la administrarea justiției și o presupusă încălcare a limitelor legale. Competența CSM de apărare a independenței justiției nu poate fi utilizată pentru agregarea unor opinii, investigații jurnalistice, poziții civice și postări de pe rețele de socializare într-o narațiune generală de culpabilizare colectivă.

Metodologia pe care s-a bazat această „hotărâre” este foarte sumară și enumeră criterii abstracte de analiză. Cu toate că pretinde că ține cont de „echilibrul impus de art. 10 al CEDO” [n.n. libertatea de exprimare], textul documentului doar prezintă aleatoriu câteva articole și postări din social media, ca apoi să concluzioneze că există o „campanie de denigrare”, fără să analizeze dacă informațiile prezentate se încadrează sau nu în limitele libertății de exprimare. Așadar, presupusa "radiografie” este, mai degrabă, o compilație acuzatorie.

În încercarea de a demonstra că există o campanie coordonată și cu scopuri ascunse, CSM se folosește de statistici ușor demontabile, care sugerează că 90% din postările și articolele unor ONG-uri sunt „împotriva sistemului de justiție”. Este surprinzătoare ușurința cu care informații eronate, care ar fi fost ușor verificabile, sunt răspândite în spațiul public de o instituție care ar trebui să fie un exemplu de decizii bazate pe fapte și date veridice.

În fapt, documentul demonstrează o slabă înțelegere a pilonilor pe care se bazează un stat democratic și emite o narațiune conspiraționistă, în care jurnaliștii care își fac munca în interesul public sunt prezentați ca actori dintr-o campanie de denigrare, iar pârghiile democratice aflate la dispoziția societății civile pentru interacțiunea cu instituțiile statului (petiții, participarea la consultări publice) sunt prezentate drept încercări de a slăbi și de a captura puterea judecătorească.

Jurisprudența CEDO acordă o importanță deosebită efectului inhibitor produs de reacțiile autorităților publice asupra participării la dezbateri de interes public, în special atunci când dezbaterea privește funcționarea justiției. Curtea a reținut în mod constant că temele privind organizarea, administrarea și independența sistemului judiciar sunt chestiuni de interes public, iar teama de sancțiune sau de reacție instituțională poate descuraja nu doar persoana vizată, ci și alți actori să participe la dezbaterea publică. „Hotărârea” transmite un semnal de descurajare către presa, societatea civilă, experții, avocații și cetățenii care participă la dezbaterea despre sistemul judiciar. Răspunsul instituțional este disproporționat pentru că rezultatul acestei „hotărâri” este autocenzura și retragerea cetățenilor și a societății civile din dezbaterea privind justiția.

Documentul publicat de Secția pentru judecători a CSM ratează și șansa de a formula un răspuns credibil și echilibrat împotriva criticilor primite în materialele jurnalistice amintite. Alege, în schimb, să portretizeze câteva redacții și o parte din societatea civilă drept vinovați pentru problemele justiției și ale societății, în ansamblu. În măsura în care redacțiile, organizațiile sau persoanele menționate vor ajunge ulterior părți în litigii aflate pe rolul instanțelor, se poate ridica în mod legitim întrebarea dacă judecătorii chemați să soluționeze acele cauze mai oferă, în aparență, garanțiile de obiectivitate și independență cerute de dreptul la un proces echitabil.

Gravitatea acestei „hotărâri” este amplificată de faptul că Secția pentru judecători a CSM o prezintă ca expresie a unei poziții asumate la nivelul corpului judecătorilor. În acest fel, se creează percepția că puterea judecătorească nu mai acționează exclusiv ca garant neutru al drepturilor fundamentale, ci și ca actor instituțional preocupat de protejarea propriilor interese.

Acest document adoptat de Secția pentru judecători a Consiliului Superior al Magistraturii este și va rămâne o pată neagră pe obrazul credibilității și independenței justiției și a rolului acestei importante puteri democratice de a garanta respectarea drepturilor fundamentale în România.