Protocolul de cooperare între SRI, Parchetul General și Înalta Curte de Casație și Justiție a fost publicat, astăzi, pe site-ul SRI. Potrivit instituției, s-a avut în vedere că documentul, care datează din 2009, nu mai conține niciun fel de date sau informații care să pună în pericol securitatea națională a României, așa cum este definită în prezent de legislația în vigoare și de recentele hotărâri în materie ale Curții Constituționale.

Potocolul încheiat în anul 2009 între Parchetul General, Serviciu și instanța supremă este semnat de George Maior din partea SRI, Laura Codruța Kovesi din partea Parchetului General și Nicolae Popa din partea instanței supreme.

Conform documentului, cele trei instituții se obligau să își coreleze activitățile privind culegerea de informații, dar și să schimbe date și documente.

Potrivit prevederilor din Protocolul semnat în anul 2009, Serviciul Român de Informații acordă, cu titlu gratuit, asistentă în domeniul protecției informațiilor clasificate deținute și utilizate de P.Î.C.C.J. și I.C.C.J. Totodată, instituțiile care sunt parte în protocol își corelează activitățile de solicitare, avizare și aprobare a autorizării culegerii de informații.

Înțelegerea arată că cele trei instituții își pun la dispoziție, reciproc, documente, ceea ce ar însemna că la SRI ar fi ajuns și date din dosare.

„Punerea la dispoziție -pe bază de reciprocitate, în limitele competențelor Părților -a informațiilor, datelor, documentelor și materialelor relevante și utile pentru îndeplinirea atribuțiilor specifice, precum și asigurarea protecției acestora, în zona de competență, în conformitate cu prevederile actelor normative oficiale și interne în materie”, prevede protocolul.

Câteva dintre obiective:

a. crearea unui sistem informatic sigur și stabil, acreditade Oficiul Registrului Național al Informațiilor Secrete de Stat, necesar gestionării în condiții de securitate și operativitate maximă a informațiilor în format electronic vehiculate în scopul îndeplinirii măsurilor prevăzute la art.2;

b. asigurarea de către S.R.I. și punerea la dispoziția P.Î.C.C.J. și Î.C.C.J., în conformitate cu prevederile legale, a infrastructurii tehnice a sistemului necesară realizării activităților circumscrise domeniilor de cooperare;

c. acordarea cu titlu gratuit de către S.R.I., a asistentei în domeniul protecției informațiilor clasificate deținute și utilizate de P.Î.C.C.J. și I.C.C.J., pentru prevenirea scurgerii de date și informații cu acest caracter, transmise prin intermediul sistemului informatic;

d. corelarea activităților de solicitare, avizare și aprobare a autorizării culegerii de informații prin măsuri ce implică restrângerea temporară a exercițiului unor drepturi și libertăți fundamentale, în condițiile art.53 din Constituția României, republicată și asigurarea accesului fiecărei părți la arhiva electronică, conform principiului „necesității de a cunoaște”;

e. punerea la dispoziție -pe bază de reciprocitate, în limitele competențelor Părților -a informațiilor, datelor, documentelor și materialelor relevante și utile pentru îndeplinirea atribuțiilor specifice, precum și asigurarea protecției acestora, în zona de competență, în conformitate cu prevederile actelor normative oficiale și interne în materie;

f. elaborarea și derularea de către părți, în domeniile complementare, de strategii, acțiuni și programe, comune”

La capitolul responsabilități, SRI se obligă să autorizeze desfășurarea de activități de culegere de informații prin restrângerea temporară a exercițiului unor drepturi și libertăți fundamentale, dacă se constată existența unor amenințări.

„Solicitările menționate la alin.1 sunt semnate de șeful U.M. 0198 București și vor avea atașată (încorporată) o semnătură electronică extinsă, bazată pe un certificat digital calificat, în conformitate cu prevederile Legii nr. 455/2001 privind semnătura electronică. Asigură, prin persoane anume desemnate, funcționarea sistemului de operare și a aplicațiilor instalate în sistem la parametrii necesari realizării în bune condiții a atribuțiilor specifice părților”, se arată în protocol.

Totodată, SRI acordă sprijin tehnic de specialitate reprezentanților P.Î.C.C.J. și Î.C.C.J și se ocupă de protecția datelor clasificate proprii sau recepționate prin intermediul sistemului informatic.

La capitolul reguli de cooperare, cele trei instituții se pun de acord ca „În situații excepționale, pentru valorificarea unor oportunități operative, solicitările referitoare la autorizarea unor activități de culegere. de informații prin restrângerea temporară a exercițiului unor drepturi și libertăți fundamental, în condițiile art.53 din Constituția României, republicată, pot fi transmise și în format fizic, prin intermediul unității specializate a S.R.I. în transportul și distribuirea corespondenței oficiale”

În același document, Parchetul General are ca responsabilități: „Art. 8 – (1) În vederea îndeplinirii atribuțiilor prevăzute de art.21 și art.22 din Legea nr.535/2004, la cererea S.R.I. privind autorizarea unor activități de culegere de informații prin restrângerea temporară a exercițiului unor drepturi și libertăți fundamentale, solicită Președintelui Înaltei Curți de Casație și Justiție eliberarea mandatului sau, după caz, respinge cererea prin rezoluție motivată”.

(2) Documentele prevăzute la alin.1, emise de P.Î.C.C.J., sunt semnate de procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție și vor avea atașată (încorporată) o semnătură electronică extinsă, bazată pe un certificat digital calificat, în conformitate cu prevederile Legii nr. 455/2001 privind semnătura electronică”.

Înalta Curte are la rândul său responsabilitatea de a elibera mandatele prin care autorizează efectuarea activităților specifice.

„(2) Încheierea de ședință și mandatul sunt semnate de judecători anume desemnați de președintele Înaltei Curți de Casație și Justiție și vor avea atașată (încorporată) o semnătură electronică extinsă, bazată pe un certificat digital calificat, în conformitate cu prevederile Legii nr. 455/2001 privind semnătura electronică”