ActiveNews se confruntă cu cenzura pe rețele sociale și pe internet. Intrați direct pe site pentru a ne citi și abonați-vă la buletinul nostru gratuit. Dacă doriți să ne sprijiniți, orice donație este binevenită. Doamne, ajută!


23 de milioane era cândva populația României. După trei decenii de tranziție suntem mult mai puțini de atât. Atunci când o cercetare științifică analizează 23,1 milioane de vaccinați din Finlanda, Danemarca, Norvegia și Suedia nu poate fi trecută cu vederea ca irelevantă.

Studiul a fost publicat zilele acestea în revista medicala JAMA – înființată în 1883 ca Jurnalul Asociației Medicale Americane, fiind una din publicațiile științifice de top. La întocmirea lui au participat 16 cercetători din țările scandinave amintite. Ei au urmărit evoluția a 23.122.522 de pacienți cu vârste de peste 12 ani după ce au fost vaccinați timp de aproape un an, notând apariția miocarditelor și pericarditelor.

Miocardita e inflamarea miocardului, mușchiul care face cordul să pulseze. Afecțiunea determină iregularitate în bătăile inimii. Pericardul este învelișul de membrane și fibre, care îmbracă inima asemeni unui sac. Afecțiunea asociată lui, pericardita, e o inflamație care dă dureri în piept, senzația de sufocare și palpitații.

Până la finalul observației, 81% din participanți au fost vaccinați. S-au constatat 1.077 cazuri de miocardită și 1.149 de pericardită. Analiza a descoperit că riscul de miocardită e mai mare la segmentul 16-24 de ani, după o doză sau două de vaccin anti-covid. Au fost analizați separat nevaccinații (inclusiv aceiași oameni, la intervale de 28 de zile, înainte de vaccinare).

Pentru nevaccinați, s-a constatat o incidență a miocarditei de 9,7 la suta de mii pentru bărbați și 4,3 la suta de mii pentru femei. (Deci în mod „natural”, afecțiunea e de două ori mai frecventă la bărbați.) De asemenea, problema apare cel mai des la segmentul masculin 16-24 de ani, unde se constată o dublare a incidenței (fără vaccinare) față de întreaga plajă de vârstă de la 12 ani în sus. Această dublare la 18 cazuri la suta de mii nu se regăsește și la tinerele din segmentul echivalent de vărstă (16-24). E important să notăm această variație, pentru onestitatea concluziilor.

După vaccinare, toate cele șapte varietăți de vaccin anti-covid analizate au produs creșteri importante ale incidenței afecțiunilor cardiace.  (În tabel se pot vedea cele șapte loturi de vaccin ale celor 3 producători: primele două încep cu AZ de la Astra Zeneca, următoarele 3, cu BNT de la BioNTech Pfizer, iar ultimele două sunt numele oficiale ale vaccinului Moderna.)

Coloana evidențiată cu roșu ne arată creșterile incidenței miocarditei la toți participanții masculini din studiu (peste 12 ani). Constatăm următoarele:

  • o creștere de la 9,7 la 13,9 la suta de mii după vaccinarea cu Astra Zeneca.
  • o incidență crescută după vaccinarea cu Pfizer, cuprinsă între 12,5 și 143,3 cazuri la suta de mii. (Acel ultim produs indică o creștere a riscului de aproape 15 ori!)
  • și o creștere de la 9 la 13,9 și chiar 73 la suta de mii pentru unul din cele două produse livrate de Moderna. Asta înseamnă o creștere a riscului de 7,5 ori pentru cel mai prost dintre produsele firmei americane!

Ar fi interesant de cercetat ulterior cum s-au distribuit între țări acele produse ale aceleiași firme, vândute cu nume diferite și care deci au o compoziție diferită. 

Situația se prezintă încă mai îngrijorător când ne aplecăm asupra segmentului masculin de vârstă 16-24, pentru care am precizat din start că prezintă în mod natural cel mai mare pericol. Aici cifrele din studiul pe 23 de milioane de nordici o iau pur și simplu razna după vaccinare. Ce e ciudat e că sunt notate cu incidență zero (și procentaj nedeterminat) tocmai vaccinurile Astra Zeneca, primele interzise la tineri de mai multe țări europene. Nu e limpede dacă au fost scoase astfel din studiu sau pur și simplu eliminau și riscul miocardite după vaccinare, cum s-ar deduce din cifra zero din tabel. (Aceeași neclaritate apare în studiu și pentru segmentul feminin echivalent – 16-24, unde toate cele șapte vaccinuri apar cu mențiunea „nedeterminat” și zero cazuri sau „sub 5”.)

Dar să privim la cele care au date: pentru Pfizer, o creștere de la 18,8 cazuri la suta de mii (nevaccinații) la 37,6 cazuri pentru un sub-produs, 89 cazuri pentru altul și un halucinant 368,7 cazuri la suta de mii pentru acest segment de vârstă și gen. Asta înseamnă că un tânăr, care primește serul Pfizer din seria respectivă își crește riscul de miocardită de aproape 20 de ori! (19,6).

Creșterea e mare și după injectarea cu Moderna – de la 18,8 la 258,4 la suta de mii, adică de aproape 14 ori. De notat și că acest segment de vârstă, al tinerilor în general, e destul de ferit de efectele Covid, decesul fiind o raritate. Ceea ce subliniază raportul costuri – beneficii ale așa zisei imunizări.

În cazul variației post-vaccinare pentru publicul feminin, puținele date disponibile arată un pericol mai mic. În sensul că pentru toate participantele la studiu s-a constatat o creștere a incidenței miocarditelor de la 4,3 la suta de mii la 6,1, respectiv 5,7 la suta de mii pentru cele două produse Pfizer. Precum și o dublare la 9,8 la suta de mii după vaccinarea cu Moderna. În schimb, segmentul feminin 16-24 e rar afectat de miocardite, lucru notat și în studiu, cu mai multe loturi de vaccin fără niciun caz consemnat post-vaccinare.

Studiul constată și o creștere a miocarditei după infectarea cu Sars-Cov2, mai ales la vârstnici, și o creștere post vaccinare mai ales la tineri. (Nu reiese foarte clar cum au separat cazurile de Covid survenite cu sau fără vaccin.)

În fine, ultimul tabel pe care îl evidențiem din studiu e cel în care sunt cumulate miocarditele și pericarditele pentru toți participanții masculini (peste 12 ani). În ultima coloană, vedem creșterea incidenței post-vaccinare. Reperul e dat de nevaccinați, care au o incidență de 26,1 la suta de mii. Cifra aproape se dublează în cohorta vaccinată cu Astra (primele două din tabel) pentru a ajunge la 41,8 și 34,2 la suta de mii.

Pentru Pfizer, se ajunge la incidențe cuprinse între 38,8 și 240 la suta de mii. (De 9 ori mai mult.) În fine, Moderna (ultimele două intrări din tabel) crește și ea incidența celor două afecțiuni la valori între 32,2 și 128,7 la suta de mii. (Adică de aproape 5 ori pentru cel mai nociv produs al său.)

Victor Grigore / Evadare.ro

Pentru că suntem cenzurați pe Facebook ne puteți găsi și pe Telegram și GoogleNews