ActiveNews se confruntă cu cenzura pe rețele sociale și pe internet. Intrați direct pe site pentru a ne citi și abonați-vă la buletinul nostru gratuit.


Marele iubitor de țară de la USR-PLUS al cărui nume rimează cu Soroș, ne-a anunțat azi, marți 27 iulie 2021, în premieră mondială, că „Roșia Montană a intrat în Patrimoniul Mondial UNESCO. Este o veste mare și nici că putea să existe un cadou mai nimerit de care să mă bucur de ziua mea.”, a scris, fericit, Dacian Julien Cioloș pe Facebook, adăugând: „Felicitări tuturor celor care au crezut în această șansă și care au făcut posibil momentul de azi!” Respectiv Rețelei Deschise Soros (Soros Open Network).

ACTUALIZARE mai jos.

Pe 10 iulie a.c., ActiveNews punea două liste față în fața: Ce legătură au Soroș, homosexualii și Roșia Montană? Aceleași ONG-uri 

Imediat după aflarea deciziei, și un alt mare iubitor de țară, Klaus Iohannis, a transmis un mesaj. „Salut includerea peisajului cultural minier de la Roșia Montană în patrimoniul umanității! Prin eforturi conjugate ale autorităților și specialiștilor, Roșia Montană trebuie să devină un model de punere în valoare a patrimoniului prin dezvoltarea durabilă a zonei”, a scris secretara președintelui de la Cotroceni pe contul lui de Facebook.

Zilele trecute, publicația pro-guvernamentală Magyar Nemzet, din Ungaria, citată de EvZ, a notat că aurul de la Roșia Montană nu ar trebui să fie exploatat niciodată de România. În articolul intitulat „Roșia Montană: Ale cui sunt rezervele de aur?”, ziarul lansează întrebarea a cui este, în realitate, localitatea din Munții Apuseni. Autorul mai spune că speră că „cele 300 tone de aur și 1.600 tone de argint vor rămâne în pământul natal”. A se citi unguresc, potrivit minților încinse de la Budapesta. Să notăm: vorbim de un ziar ultra-guvernamental.

Duminică, 25 iulie, cu puțin timp înainte deciziei Comitetului Patrimoniului Mondial UNESCO, care beneficiază de un vicepreședinte din cinci din partea Ungariei, ziarul maghiar Magyar Nemzet aruncă tupeistic pe piață adevărul despre dorințele hulpave ale Ungariei, fără ca ambasada României de la Budapesta să reacționeze în vreun fel.

”De când aparține Roșia Montană de România?”, scrie ziarul „Națiunea Maghiară”. Publicația de la Budapesta arată că rezerva de aur a Ungariei este, în prezent, de 94,5 tone, și ar putea să crească considerabil cu aurul de la Roșia Montană, cu care, de altfel, este deja poleită cupola Parlamentului de la Budapesta. Oare n-ar trebui solicitat aurul smuls de Ungaria din solul României în perioada ocupațiilor ei sângeroase?, întrebăm noi.

Redăm, în continuare, textul publicat în ziarul unguresc despre Roșia Montană:

Roșia Montană: ale cui sunt rezervele de aur? / Verespatak: kinek az aranytartaléka?

de Attila D. Balázs

„Conform standardelor maghiare din prezent, în zilele noastre nu este simplu să se înțeleagă ce înseamnă ca un stat să dispună de mine de aur proprii. Cu toate acestea, Transilvania și munții înalți erau, de asemenea, bogate în metale prețioase. ​​Pe timp de pace, numai în zona din jurul vechii Roșia Montană, existau 300 de companii miniere și 800 de mori de prelucrare a minereului.

În urmă cu peste 110 de ani, zona Munților Apuseni, care ascundeau rezerve foarte mari de metale prețioase, răsuna de zgomotul acestor mori. În Roșia Montana, aflată în „pătratul aurului” nu exista încă noțiunea de minerit prin cianuri sau prin distrugerea naturii din jur, respectiv a culturii. Umbra acestei distrugeri se vede tot mai des de la an de an în acest oraș minier cu un mare trecut istoric, care a fost stăpânit de agatârși, popor de origine scitică, în urmă cu peste 2500 de ani, înaintea lui Hristos, potrivit celebrului geolog Ferenc Wanek.

Trebuie să menționăm aici și poezioara lui Octavian Goga „Munții noștri aur poartă, Noi cerșim din poartă-n poartă”, aplicată pe ilustrația care însoțește acest material și despre care se suspectează că a fost scrisă după tratatul de la Trianon. Începutul poeziei spune multe aici, deoarece nu trebuie decât să ne punem întrebarea: De când aparține Roșia Montana de România?

Rezerva de aur a Ungariei este în prezent de 94,5 tone. Prin urmare, să sperăm, cel puțin până când roata morii de aur a istoriei se va întoarce, că cele 300 tone de aur și 1.600 tone argint vor rămâne în pământul natal, respectiv resursele de platină și molibden pe care le exploatează companiile străine”, se arată în publicația ungurească, potrivit sursei citate.

Punem și noi întrebarea: cele 300 tone de aur și 1.600 tone argint din pământul românesc nu puteau fi exploatate ca strămoșii noștri romani și urmașii lor români, cu mijloacele clasice minerești? Sau ne strica aurul țării, obținut prin metode tradiționale? Vorba autorului ungur - să menționăm și noi „poezioara” lui Octavian Goga: „Munții noștri aur poartă, Noi cerșim din poartă-n poartă”.

În anul 2006, ministrul de externe al Ungariei, de la acea vreme, Kingo Göncz a susținut că un proiect de exploatare a unei mine de aur din România va fi dăunător mediului înconjurător – atât în cazul României, cât și pentru Ungaria.

Ulterior, în 2010, vicepremierul Ungariei, de la acea vreme, Semjén Zsolt, a declarat, în cadrul unei deplasări la Alba Iulia, că Ungaria ar dori ca proiectul minier de la Roșia Montană să nu fie derulat din cauză că nu există nicio garanție în ceea ce privește protecția mediului înconjurător.

Ungurii din UDMR au avut întotdeauna grijă să pună mâna pe ministerul Mediului.

În anul 2013, guvernul lui Viktor Orban a susținut că Roșia Montană aparține „patrimoniului Europei Centrale” și „bazinului Carpatic”. Atunci, oficialii maghiari au subliniat că România trebuie să respecte regulile europene privind minele de aur, dar și bunurile culturale și de mediu aflate în pericol din cauza proiectului minier, mai notează EvZ.

Culorile campaniei „Salvați Roșia Montană” sunt cele ale steagului Ungariei iar forma simbolului ales este asemănătoare cu harta Ungariei Mari. Așa că nu este de mirare bucuria ce a cuprins Budapesta, oficinele Soros și activiștii Rețelei. 

Peisajul cultural minier Roșia Montană a fost înscris marți în Lista Patrimoniului Mondial UNESCO. Decizia a fost luată, prin consens, de Comitetul Patrimoniului Mondial în cea de a 44-a sa sesiune, extinsă, de la Fouzhou, China, ce se desfășoară online în perioada 16 - 31 iulie, transmite Agerpres.

Președinte al Comitetului este Tian Xuejun (China), Raportor Miray Hasaltun Wosinski (Bahrain) iar cei cinci vicepreședinți sunt din Bahrain, Guatemala, Hungary, Spain și Uganda

Cele 21 de state membre ale Comitetului Patrimoniului Mondial UNESCO sunt, în acest moment: Australia, Bahrain, Bosnia and Herzegovina, Brazil, China, Egypt, Ethiopia, Guatemala, Hungary, Kyrgyzstan, Mali, Nigeria, Norway, Oman, Russian Federation, Saint Kitts and Nevis, Saudi Arabia, South Africa, Spain, Thailand, Uganda.

Șefa UNESCO este Audrey Azoulay, fost ministru al Culturii în Franța și prima femeie evreică numită director general, potrivit Jewish Press.

Conform Wikipedia „Azoulay s-a născut la Paris într-o familie evreiască marocană de la Essaouira. Tatăl ei, André Azoulay, este fost consilier al regelui Marocului Hassan II din 1991 până în 1999, apoi consilierul actual al regelui Mohammed VI din Maroc”.

ACTUALIZARE: Decizia UNESCO de a include Roșia Montană în patrimoniul mondial nu aduce beneficii nici pentru locuitori, nici pentru țară, spune Eugen Furdui, primarul din Roșia Montană.

„Cu siguranță, în momentul de față, e o decizie defavorabilă pentru comunitate și pentru țară. Dar aceasta este realitatea, nu ne putem opune. Beneficii, în momentul acesta, nu va aduce comunității, decât greutăți, adică obligativități în plus, în ceea ce privește reconstruirea și renovarea unui imobil”, a spus Furdui.

Primarul adaugă că mare parte din comunitate nu-și dorea introducerea în patrimoniul UNESCO, așa cum a fost făcut proiectul, și că ar fi trebuit incluse doar siturile istorice, după cum îl citează Digi și Antena 3.

 

„Așa cum a fost propus acest perimetru, nu aduce beneficii nici pentru comunitate, nici pentru țară. Să nu uităm că se blochează pe termen mediu și lung cea mai mare resursă de aur din Europa, care este Roșia Montană”, a adăugat el.