ActiveNews se confruntă cu cenzura pe rețele sociale și pe internet. Intrați direct pe site pentru a ne citi și abonați-vă la buletinul nostru gratuit. Dacă doriți să ne sprijiniți, orice DONAȚIE este binevenită. Doamne, ajută!


Mărul discordiei: O dronă cu explozibil la aeroportul din Leipzig
 
Scânteia care a aprins noul scandal diplomatic a fost o dronă încărcată cu explozibil, descoperită pe aeroportul Leipzig/Halle în apropierea unui avion ucrainean de marfă.
 
Berlinul susține că în spatele acțiunii s-ar afla structuri de stat din Rusia și încadrează incidentul în seria de atacuri hibride destinate destabilizării Europei. Anchetatorii germani vorbesc deja despre doi suspecți – un bărbat născut în Rusia cu pașaport leton și un cetățean din Belarus –, în timp ce verfică și alte posibile acte de sabotaj recent apărute la rețeaua energetică germană.
 
Ca reacție, Guvernul german a ordonat închiderea Consulatului General al Rusiei din Bonn până la mijlocul lunii septembrie, a reziliat acordul pentru Casa Rusă de la Berlin, a trimis acasă diplomații vizați și a cerut noi sancțiuni la nivelul Uniunii Europene.



Moscova neagă tot și ripostează diplomatic

De cealaltă parte, reacția Kremlinului a fost promptă și vehementă. Președintele Vladimir Putin a respins categoric acuzațiile, întrebând direct „Unde sunt dovezile?” și susținând că Berlinul folosește acest incident doar pentru a distrage atenția populației de la problemele politice și economice interne. Putin a afirmat că cancelarul Friedrich Merz se află într-o poziție internă dificilă, invocând „închiderea companiilor, pierderea locurilor de muncă și scăderea nivelului de trai” în Germania, și a calificat reacția Berlinului drept „o altă greșeală gravă, care contravine în mod clar intereselor poporului german”.

Tensiunile au atins punctul culminant la Moscova, unde însărcinatul cu afaceri al Germaniei, Beate Finke, a fost convocat de urgență la Ministerul rus de Externe. La ieșirea din sediul ministerului, diplomatul german a părăsit clădirea vizibil iritat, declarând că „Rusia a ars toate punțile diplomatice!”. Afirmația sa a fost însă contracarată imediat de un reporter prezent la fața locului, care i-a transmis: „Nu Germania a fost cea care a închis mai întâi consulatul rus și Casa Rusă?”. În paralel, ambasadorul rus la Berlin, Serghei Neceaev, a avertizat că deciziile Germaniei vor avea un cost direct.

 

 


Războiul centrelor culturale și avertismente dure

Replica Rusiei s-a mutat rapid în plan cultural și strategic. Ministrul rus de Externe, Serghei Lavrov, a anunțat închiderea centrelor Goethe-Institut din Moscova, Sankt Petersburg și Ekaterinburg, subliniind că Berlinul știa foarte bine ce consecințe vor avea acțiunile sale.
 
 
Tonul a devenit și mai dur prin vocea lui Dmitri Medvedev, vicepreședintele Consiliului de Securitate al Rusiei, care a sugerat pe canalul său de Telegram că instalațiile militare din Germania și alte locații din Berlin ar putea deveni ținte pentru atacuri directe.
 
 
 

Reacție în lanț la nivel european

La nivel european, liderii de la Bruxelles au închis rândurile în spatele Germaniei. Șefa Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, și înaltul reprezentant UE, Kaja Kallas, au vorbit despre un comportament de tip terorism de stat și au confirmat că lucrează la noi pachete de sancțiuni care să lovească în industria militară rusă și în flota de petroliere folosită pentru fentarea restricțiilor. Reacții de solidaritate au venit din mai multe capitale europene, inclusiv de la București, unde Oana Țoiu a convocat reprezentanții ambasadei ruse