Mai multe școli din comuna Herța vor fi ucrainizate peste noapte în urma unei inițiative a primăriei și conducerii școlii cu predare în limba ucraineană de a crea o unitate de învățământ de reper (centrală), care să subordoneze școlile din jur cu predare în limba română, notează Agenția BucPress

Potrivit planului autorităților, o școală cu predare în limba ucraineană își va subordona, ca filiale sau edificii suplimentare, școlile cu predare în limba română. Astfel, școlile tradiționale românești își vor pierde statutul, devenind părți componente ale unei instituții în cadrul căreia nici măcar nu se predă limba română ca disciplină de învățământ.

Conform surselor BucPress, joi, 13 februarie 2020, a avut loc ședința consiliului local Herța pentru a vota alipirea școlii românești din Movila la școala ucraineană din Herța. Decizia nu a fost luată, din cauza opoziției a 3 dintre consilieri. În cel mai scurt timp (cel mai probabil, vineri, 14 februarie) va avea loc o altă ședință pentru a obține rezultatul dorit – comasarea școlilor. Apoi, potrivit planului, la această școală vor fi alipite alte instituții de învățământ, decizie care se impune prin manipularea sau șantajarea consilierilor locali.  

Prin alipirea la școala ucraineană, școlile românești își vor pierde, de facto, statutul, ceea ce va duce la ucrainizarea acestora. Potrivit unor profesori, contactați de Agenția BucPress, intenția primăriei Herța, condusă de Vasile Scripcaru, este de a obține câteva milioane de grivne de la Guvernul Ucrainei, care vor fi direcționate în renovări și construcții. Aceste sume de bani vor fi atrase de primăriile și școlile care vor participa benevol la acest proiect.

Noua comună Herța include orașul Herța, satele Molnița, Movila, Satul Mare și Lunca. Procesul lansat de primărie ar putea însemna înglobarea tuturor școlilor românești din aceste localități în structura ucraineană centrală de învățământ și anexarea Liceului „Gheorghe Asachi” din Herța la școala ucraineană.

Asupra părinților elevilor se fac presiuni, fiind lansate zvonuri potrivit cărora, fără comasarea respectivă, școala din Movila va fi închisă, iar cea ucraineană din Herța va fi subfinanțată, fiind „îngrădit dreptul la studii în limba de stat în Herța”, potrivit primu-adjunctului guvernatorului regiunii Cernăuți, Irina Isopenko. Aceste zvonuri au ca scop semănarea de confuzie și panică, astfel încât ședința din 14 februarie a consiliului local Herța (care se va ține, în mod surprinzător, în sala de sport a școlii ucrainene) să aibă rezultatele dorite de administrația ucraineană.

Ținutul Herța este un teritoriu românesc ocupat abuziv de URSS la 28 iunie 1940, în plus față de teritoriile Basarabiei și Bucovinei de Nord, revendicate din componența Regatului României prin ultimatumul sovietic transmis Bucureștiului în urma înțelegerii sovieto-germane de neagresiune (pactul Molotov-Ribbentrop), al cărei protocol adițional secret prevedea împărțirea bilaterală a Poloniei și anexarea Basarabiei de către URSS. Încălcând înțelegerea cu Germania, sovieticii au pretins României și Nordul Bucovinei (care, înainte de 1918, făcuse temporar parte din Austro-Ungaria), ca pe o „reparație” pentru ceea ce ei considerau „ocuparea Basarabiei” de către români în perioada interbelică. Mai mult, după ce România a acceptat prevederile acestui ultimatum, Armata Roșie a ocupat rapid teritoriile amintite, continându-și expansiunea nejustificată în Ținutul Herța, un teritoriu din Vechiul Regat, cu o suprafață de 400 km² și o populație de aproximativ 50.000 de locuitori. Orașul Herța este situat la la o distanță de 28 km sud-est de Cernăuți și la 21 km nord de Dorohoi și a făcut parte din județul interbelic Dorohoi. 

Nordul Bucovinei, Ținutul Herța, Nordul și Sudul Basarabiei au fost înglobate de forțele de ocupație ruse, după al Doilea Război Mondial, în Republica Sovietică Socialistă Ucraineană, continuând să facă parte din aceasta și după prăbușirea URSS din 1991. Conform tratatului de bază încheiat, sub presiunea aderării la NATO, de România cu țara vecină, administrația Emil Constantinescu a renunțat în 1997 la aceste teritorii românești prin recunoașterea frontierei Ucrainei trasate de sovietici. 

Conform recensământului din 2001, majoritatea populației orașului Herța era vorbitoare de limba română (70,79%), existând minorități vorbitoare de ucraineană (17,98%) și rusă (10,89%).