ActiveNews se confruntă cu cenzura pe rețele sociale și pe internet. Intrați direct pe site pentru a ne citi și abonați-vă la buletinul nostru gratuit. Dacă doriți să ne sprijiniți, orice DONAȚIE este binevenită. Doamne, ajută!



Comitetul European de Evaluare a Riscurilor de Farmacovigilență investighează o posibilă reacție adversă a vaccinurilor anti-Covid, aceasta apărând atât la Pfizer și la Moderna, cât și la AstraZeneca. Este vorba despre miozită, o boală extrem de gravă, în care sistemul imunitar atacă în mod eronat țesuturile sănătoase ale organismului, provocând inflamații. Maladia nu are tratament și provoacă dureri, slăbiciuni musculare, precum și probleme de respirație și de înghițire.

Comitetul de Evaluare a Riscurilor de Farmacovigilență (PRAC) al Agenției Europene a Medicamentului a primit semnale despre apariția miozitei după administrarea vaccinurilor anti-Covid de la AstraZeneca, Moderna și Pfizer. Cauza principală a apariției miozitei o reprezintă răspunsul autoimun, care determină sistemul imunitar să atace în mod eronat țesuturile sănătoase ale organismului, provocand inflamația. Boala se manifestă printr-o inflamație cronică și progresivă a mușchilor, iar simptomele apar brusc sau treptat și se pot manifesta foarte diferit, de la durere, oboseală, slăbiciune musculară, tuse seacă, febră și pierdere în greutate, până la probleme de respirație și de înghițire. În acest moment, nu există un tratament specific pentru miozită. Medicii recomandă în special corticosteroizi, pentru reducerea inflamației și durerii, dar si medicamente imunosupresoare (imunoglobulina), pentru a ține sub control sistemul imunitar hiperactiv. De cele mai multe ori, tratamentul medicamentos este completat de alte tipuri de terapie. În lipsa unui tratament adecvat, început cât mai repede după declanșarea afecțiunii, calitatea vietii bolnavului se va deteriora constant, iar riscul de a se ajunge la complicații sau chiar la deces este foarte mare, avertizează medicii.

Drum lung până la recunoașterea oficială

Potrivit Comitetului de Evaluare a Riscurilor de Farmacovigilență,  evaluarea și prioritizarea semnalelor, categorie unde a fost semnalată miozita provocată de vaccinurile anti-Covid, ar fi doar un semnal de siguranță privind informații despre un eveniment advers nou sau incomplet documentat care este potențial cauzat de un medicament și care justifică investigații suplimentare. Instituția susține că semnalele sunt generate din mai multe surse, cum ar fi rapoarte spontane, studii clinice și literatura științifică și că evaluarea semnalelor de siguranță este o rutină, face parte din farmacovigilență și este esențială pentru a se asigura că autoritățile de reglementare au o reglementare cuprinzătoare cunoașterea beneficiilor și riscurilor unui medicament. ”Prezența unui semnal de siguranță nu înseamnă că un medicament a provocat evenimentul advers raportat. Evenimentul advers poate fi un simptom al unei alte boli sau cauzat de un alt medicament luat de pacient. Evaluarea semnalelor de siguranță este necesară pentru a stabili dacă există sau nu o relație cauzală între medicamentul și evenimentul advers raportat. În cazurile în care o relație cauzală este confirmată sau considerată probabilă, pot fi acțiuni de reglementare necesar și aceasta ia de obicei forma unei actualizări a rezumatului caracteristicilor produsului și a prospect”, arată Comitetul de Evaluare a Riscurilor de Farmacovigilență.

Pericol și la medicamentele pentru diabet

O avertizare șocantă a fost primită de instituția europeană și pentru o serie de medicamente utilizate de diabetici, care ar putea cauza cancer tiroidian. Este vorba despre medicamentele Trulicity, Bydureon, Byetta, Xiltophy, Saxenda, Victoza, Lyxumia, Ozempic, Rybelsus și Wegovy. Totodată, în cazul medicamentelor din clasa satinelor, utilizate pentru scăderea colesterolului, de genul atorvastatin, fluvastatin, lovastatin, pitavastatin etc, a fost semnalată apariția afecțiunii miastenia gravis, ca posibil efect advers. Slăbiciunea musculară gravă sau miastenia gravis este o afecțiune autoimună care se manifestă prin tulburări de transmitere neuromosculară ale impulsurilor nervoase, din cauza reducerii numărului de receptori de acetilcolină de la nivelul sistemului nervos periferic, prin mecanisme autoimune.