ActiveNews se confruntă cu cenzura pe rețele sociale și pe internet. Intrați direct pe site pentru a ne citi și abonați-vă la buletinul nostru gratuit. Dacă doriți să ne sprijiniți, orice DONAȚIE este binevenită. Doamne, ajută!


Generalul Gheorghiță Vlad, șeful Statului Major al Apărării, a explicat că, potrivit noii Legi 446, obligația de a apăra țara revine tuturor cetățenilor români — inclusiv celor aflați în străinătate. Actul normativ modernizează sistemul de mobilizare și pregătire a populației pentru apărare, transmite EvZ.
 
Românii din diaspora, incluși în planul de mobilizare

Șeful Statului Major al Apărării, generalul Gheorghiță Vlad, a transmis un mesaj clar către toți cetățenii români, oriunde s-ar afla: în caz de război, toți românii vor avea obligația de a participa la apărarea țării, inclusiv cei care locuiesc în străinătate.

Declarațiile au fost făcute în contextul dezbaterilor legate de noul proiect de Lege 446, care reglementează pregătirea populației pentru apărare și reorganizează mecanismele de mobilizare ale statului.

Potrivit explicațiilor oferite de generalul Vlad, ordinele de mobilizare vor fi emise și pentru românii din diaspora, iar termenul de prezentare la unitățile militare a fost redus la 15 zile.

„Indiferent că avem domiciliul stabil în România sau în afara teritoriului național, ordinele de mobilizare vor fi eliberate. (…) Termenul de prezentare la unitățile în care sunt luați în evidență este modificat la 15 zile. (…) Este o obligație legală”, a precizat generalul, potrivit Ora de Sibiu.

Legea 446, o reformă a disciplinei militare

Proiectul de Lege 446 actualizează legislația militară privind pregătirea populației, economiei și teritoriului pentru apărare — un cadru juridic vechi de peste două decenii, care nu mai corespundea contextului geopolitic actual.

Documentul introduce reguli clare privind:

  • convocarea rezerviștilor și a personalului din evidențele militare;
  • responsabilitățile cetățenilor români din străinătate în caz de mobilizare;
  • reducerea termenelor de prezentare și sancțiunile pentru neprezentare;
  • intensificarea exercițiilor de mobilizare și colaborarea cu autoritățile civile.

Scopul actului normativ, potrivit generalului Vlad, este consolidarea disciplinei militare și adaptarea Armatei României la noile tipuri de conflict și de amenințări hibride.

„Există încă cetățeni responsabili”

Șeful Statului Major al Apărării a explicat că nivelul de participare la exercițiile de mobilizare organizate în ultima perioadă depășește 80%, semn că românii conștientizează importanța apărării naționale.

„Actualul nivel de participare la mobilizările pentru exerciții, de peste 80%, arată că există încă cetățeni responsabili, care privesc siguranța națională ca pe o necesitate”, a spus generalul Vlad.

El a subliniat însă că, în eventualitatea unui conflict, nu toți cetățenii ar reacționa la fel, iar unii ar putea alege să părăsească țara.

„Da, este natura umană ca, în cazul unui conflict, o parte dintre cetățeni să aleagă să plece. (…) Important este să avem o masă mare a populației care să ducă efortul de război. Trebuie să încurajăm responsabilitatea și educația în spiritul misiunilor constituționale”, a explicat generalul.

Armata României, evaluată pozitiv de partenerii NATO

În privința pregătirii militare, generalul Gheorghiță Vlad a declarat că Armata României se află într-o formă foarte bună, beneficiind de peste două decenii de experiență în misiuni internaționale și de cooperare constantă cu aliații din NATO.

„Armata României este foarte bine pregătită. Am avut multe activități de instruire, atât la nivel național, cât și în context internațional. Avem un program ambițios de înzestrare și, din toate aprecierile primite de la partenerii NATO, suntem la un nivel de pregătire foarte bun”, a spus el.

Procesul de modernizare a armatei este în desfășurare, cu accent pe recuperarea decalajelor tehnologice și pe alinierea completă la standardele Alianței Nord-Atlantice. Printre priorități se află:

  • achiziția de echipamente moderne pentru apărare terestră, aeriană și navală;
  • creșterea interoperabilității cu forțele NATO;
  • digitalizarea sistemului logistic și a proceselor de comandă.