ActiveNews se confruntă cu cenzura pe rețele sociale și pe internet. Intrați direct pe site pentru a ne citi și abonați-vă la buletinul nostru gratuit. Dacă doriți să ne sprijiniți, orice DONAȚIE este binevenită. Doamne, ajută!


Senatorul clujean Adrian Oros, fost liberal înscris în partidul „Forța Dreptei” fondat de Ludovic Orban, cere Parlamentului României să îi cuprindă și pe românii din Maramureșul de dincolo de Tisa, administrat actualmente de Ucraina, în procedura simplificată de obținere a cetățeniei române, de care beneficiază și românii din Bucovina sau Basarabia. 

„Procedură simplificată de obținere a cetățeniei române și pentru românii din Maramureșul de dincolo de Tisa. Eliminăm o discriminare nejustificată.

Propunere legislativă pentru modificarea și completarea Legii nr. 21 din 1 martie 1991, republicată

Expunere de motive:

Cadrul legislativ referitor la redobândirea cetățeniei române instituie o discriminare nejustificată între cetățenii români și urmașii acestora care au fost deposedați fără voia lor de cetățenia română ca urmare a ocupării Basarabiei, Bucovinei de Nord și Ținutului Herța de către URSS și cetățenii români și urmașii lor care au fost deposedați de cetățenia română fără voia lor și care trăiesc din teritorii care au aparținut și au fost administrate de Regatul României după Primul Război Mondial, ca urmare a unor decizii democratice cu caracter plebiscitar. Concret, este vorba de românii din Maramureșul de dincolo de Tisa, care, la 1 Decembrie 1918, la Alba Iulia, au decis să se unească cu Patria-Mamă. Între 1 Decembrie 1918 și 26 iulie 1921, Maramureșul de dincolo de Tisa a aparținut Regatului României și, în cea mai mare parte a acestei perioade, a fost administrat de Consiliul Dirigent al Transilvaniei, condus de Iuliu Maniu, după cum reiese din documentele istorice anexate. 

Din 26 iulie 1921, administrarea acestui teritoriu a fost preluată de Cehoslovacia. Românii din Maramureșul de dincolo de Tisa au pierdut cetățenia română fără voia lor. În perioada interbelică, Cehoslovacia a respectat, în mare parte, drepturile și identitatea românilor din Maramureșul de dincolo de Tisa. Însă, la finalul Celui de-al Doilea Război Mondial, acest teritoriu a fost anexat de URSS și încorporat în RSS Ucraineană. După destrămarea URSS, Maramureșul de dincolo de Tisa a rămas în componența Ucrainei, așa cum au rămas și Bucovina de Nord, Ținutul Herța și Basarabia de Sud (corect nordul Bucovinei, Ținutul Herța și sudul Basarabiei/Bugeac - nota.red). 

În timp ce românii din Bucovina de Nord, Ținutul Herța și Basarabia de Sud (vedeți mai sus - nota red.) au putut beneficia de o procedură simplificată de redobândire a cetățeniei române, românii din Maramureșul istoric nu au avut acest drept. (aici parlamentarul pare să fie într-o eroare - românii din zonele denumite nu beneficiază de o procedură simplificată de redobândire a cetățeniei române - nota. red)

Parlamentul României are vocația și este chemat să elimine această discriminare. 

Nu este vorba de revizionism istoric, deoarece prezenta inițiativă legislativă nu se referă la locuitorii acelor teritorii din Ucraina care au ajuns sub administrație românească în timpul Celui de-al Doilea Război Mondial ca urmare a deciziei unui regim nedemocratic fascist. Este vorba de un act de dreptate istorică, deoarece românii din Maramureșul de dincolo de Tisa au devenit cetățeni români în cu totul alt context istoric, după Primul Război Mondial, ca urmare a unui democratic cu caracter plebiscitar, mai exact prin hotărârea Marii Adunări Naționale de la 1 Decembrie 1918 de la Alba Iulia. 

Forma propunerii de lege:

Art. 11 din Legea nr. 21 din 1 martie 1991 se completează cu alin. 3, care va avea următorul conținut:

3) Redobândirea cetățeniei române se referă la cetățenii români și la urmașii lor de până la gradul III inclusiv care au fost deposedați de cetățenia română împotriva voinței lor, în teritoriile care au fost adminstrate de România până în 26 iulie 1921, respectiv în teritoriile care au aparținut României până în 28 iunie 1940”, a scris parlamentarul Adrian Oros, marți, pe Facebook. VIDEO:

 
Același Adrian Oros pleda pe 28 februarie pentru includerea Republicii Moldova pe lista scurtă pentru aderarea la Uniunea Europeană, alături de Ucraina. Decizia este controversată, întrucât primirea oficială în U.E. a unei republici organizate artificial de Stalin de-a lungul județelor estice ale României ar însemna o nouă validare a consecințelor odioase ale pactului Molotov-Ribbentrop, în loc ca acestea să fie condamnate și anulate prin pledarea pentru reunificarea româno-română. 

„Trebuie să cerem acum Comisiei Europene începerea negocierilor de aderare la UE a Republicii Moldova. Parlamentul României trebuie să voteze urgent o rezoluție în acest sens! 

Republica Moldova are nevoie de solidaritatea noastră, a tuturor, indiferent de opțiunile politice. Mai ales în aceste vremuri tulburi.

Aceasta este declarația mea politica de săptămâna aceasta. 

Dragi colegi,
În aceste zile grele, trebuie să fim recunoscători fraților noștri din Republica Moldova, care, cu o generozitate incredibilă, i-au primit pe zecile de mii de refugiați ucrainieni. În cazul lor, vorbim de un gest de un mare curaj: armata rusă de ocupație se află la aproximativ câteva zeci de kilometri de Chișinău, nu doar în Transnistria, ci și în Tighina lui Ștefan cel Mare.

Republica Moldova are nevoie de solidaritatea noastră, a tuturor, fără nici o deosebire politică. În timpuri grele, trebuie să fim uniți. De aceea, cu doar câteva zile înainte de aniversarea Unirii Basarabiei cu Regatul României, vă rog să votăm cu toții o rezoluție prin care Parlamentul României să ceară Comisiei Europene să înceapă negocierile de aderare cu Republica Moldova. Deja, președintele Comisiei Europene, doamna Ursula von der Leyen, a anunțat că Ucraina are deschisă calea spre aderare. Este datoria noastră, a românilor, să deschidem această cale și pentru frații noștri din Republica Moldova”, a opinat parlamentarul Adrian Oros, luni, pe Facebook.