ActiveNews se confruntă cu cenzura pe rețele sociale și pe internet. Intrați direct pe site pentru a ne citi și abonați-vă la buletinul nostru gratuit. Dacă doriți să ne sprijiniți, orice DONAȚIE este binevenită. Doamne, ajută!



Fostul ministru de Externe, Titus Corlățean, a comentat decizia Curții de Justiție de marți,  care a decis că Adrian Coman și Clai Hamilton au dreptul la liberă circulație ca soți de același sex în România și în orice stat din UE, afirmând că sesizarea la Curtea de Justiție a fost o „încercare de provocare și de manipulare pentru a încerca forțarea recunoașterii căsătoriilor între persoane de același sex pe teritoriul României, încercare care a eșuat”.

Decizia nu ”aduce absolut nimic nou”, a declarat senatorul Titus  Corlățean pentru DC News. Această decizie confirmă faptul că legalizarea căsătoriilor de același sex ține de competența națională a fiecărui stat., a menționat fostul ministru de Externe, care consideră că sesizarea la Curtea de Justiție a fost o „încercare de provocare și de manipulare pentru a încerca forțarea recunoașterii căsătoriilor între persoane de același sex pe teritoriul României, încercare care a eșuat”.

În acest context, organizarea unui referendum pentru revizuirea Constituției pentru protejarea familiei este cu atât mai „oportună și necesară”. 

„Decizia Curții de Justiție a Uniunii Europene nu aduce absolut nimic nou. Pentru mine nu reprezintă o surpriză. Curtea de Justiție reconfirmă pe de o parte faptul că nu obligă niciun stat membru al UE să legifereze căsătoriile homosexuale în statele membre. Practic ne spune ceea ce știam din tratatele Uniunii în ceea ce privește domeniile de competență, că dreptul familiei, aspecte legate de căsătorie, sunt o competență exclusiv națională și nu comunitară. Pe de altă parte Curtea de Justiție spune că, în ceea ce privește asigurarea liberei circulații în spațiul UE, inclusiv dreptul de ședere ca o consecință a căsătoriei homosexuale, potrivit legii dintr-un anumit stat, trebuie recunoscută strict libera circulație a partenerului care nu are cetățenia UE”, a subliniat fostul ministru de Externe. diplomatul român.


„Nu e o chestiune care să fie surprinzătoare. Nu înțeleg de ce a trebuit să se ajungă la o solicitare de întrebare preliminară din partea CCR adresată Curții de Justiție de la Luxemburg, câtă vreme în legislația română aceste lucruri sunt foarte clar prevăzute. OUG 102 din 2005 a transpus integral și chiar mai generos directiva 38 privind libertatea de circulație. Acolo este afirmat exact acest lucru: partenerii care potrivit legilor din alte state au fost recunoscuți cuplu sub forma căsătoriei sau în parteneriat înregistrat, au dreptul de liberă circulație și de ședere, inclusiv în România. Mai mult decât atât, Codul Civil care de fapt a fost atacat de către cuplul celor doi bărbați care au intentat această procedură, la articolul 277 spune foarte clar și constituțional corect că nu se recunosc pe teritoriul României căsătoriile sau parteneriatele persoanelor de același sex înregistrate în alte state, dar acceptă o derogare în paragraful 4, exclusiv din punctul de vedere al libertății de circulație. Nu înțeleg de ce a trebuit să se ajungă la Curtea de Justiție de la Luxemburg care ne-a spus ceea ce noi deja știam”, a completat Titus Corlățean.

Încercare de provocare și manipulare. Referendumul, oportun și necesar

„Din punctul meu de vedere a fost o încercare de provocare și de manipulare pentru a încerca forțarea recunoașterii căsătoriilor între persoane de același sex pe teritoriul României, încercare care a eșuat. Curtea reafirmă faptul că, de fapt, aceste aspecte de legiferare a căsătoriei sunt strict de competență națională și fiecare decide potrivit suveranității sale.

Consider cu atât mai oportună și necesară organizarea unui referendum național în România pentru revizuirea Constituției, pentru a consacra ocrotirea pe care statul român o acordă familiei constituită în baza căsătoriei dintre un bărbat și o femeie. Această revizuire constituțională nu încalcă în niciun caz legislația europeană și confirmă compența națională suverană exclusivă de legiferare în acest domeniu”, a concluzionat Titus Corlățean.