Legea carantinării și izolării a fost votată majoritar de senatori joi seară, în ciuda protestelor stradale din ultima săptămână și a deciziei CCR, prin care carantinarea forțată a asimptomaticilor a fost declarată neconstituțională.

Votul s-a desfășurat în plenul Senatului fără surprize, grupurile parlamentare fiind în favoarea raportului Comisiei juridice. Printre singurii care au votat împotrivă s-a numărat Călin Popescu Tăriceanu. Votul s-a încheiat și este de așteptat să fie un vot majoritar pentru modificările aduse de PSD la proiectul Guvernului liberal, în pofida disensiunilor care au ținut aproape o săptămână, informează Mediafax

Potrivit avocatului Dan Chitic, ar mai fi votat CONTRA și senatorii Cristian Merișanu, Titus Corlățean și Eugen Teodorovici. De asemenea, liderul formațiunii „PRO România”, Victor Ponta, a anunțat pe facebook că trei senatori ai partidului său (Emilia Arcan, Adrian Țuțuianu și Nicu Marin) au votat ÎMPOTRIVĂ.
 
Au votat PENTRU majoritatea senatorilor PSD, PNL, USR și UDMR.

Potrivit textelor adoptate, „măsura carantinei persoanelor se instituie pe baza afirmațiilor științifice oficiale și a definiției de caz, la domiciliul persoanei, la o locație declarată de aceasta sau în spațiul desemnat de autorități cu privire la persoanele suspecte a fi infectate sau purtătoare ale unui înalt agent patogen care: 

a) sosesc din zone în care riscul epidemiologic este ridicat, pe baza datelor epidemiologice transmise la nivel național, european și internațional de către organismele în domeniu; 

b) au intrat în contact direct cu cel puțin o persoană confirmată a fi infectată de o boală infecto-contagioasă”, informează Agerpres.

„În situația în care aceste persoane refuză măsura carantinării la domiciliu sau la altă locație declarată de acestea, precum și atunci când persoanele în cauză încalcă măsura carantinei pe durata acesteia, deși au consimțit-o anterior, medicul sau organele de control recomandă, iar reprezentatul DSP decide carantinarea persoanei în spațiul special desemnat de autorități, dacă acestea constată riscul de transmitere a unei boli infecto-contagioase, cu risc iminent de transmitere comunitară. (...) Decizia se emite în cel mult 8 ore de la informarea făcută de medic sau de organele de control și se comunică de îndată persoanei în cauză”, au decis senatorii.

De asemenea, s-a stabilit că „în scopul prevenirii răspândirii bolii infectocontagioase, până la comunicarea deciziei Direcției de Sănătate Publică prin care se infirmă măsura carantinei recomandate în spațiul special desemnat de autorități sau, după caz, până la comunicarea hotărârii primei instanțe, persoana în cauză nu poate părăsi domiciliul, locația declarată pentru carantină, după caz, spațiul special desemnat de autorități, fără încuviințarea medicului sau reprezentantului DSP”.

Măsura se instituie pe durata perioadei de incubație specifice bolii infectocontagioase suspicionate. Măsura încetează la expirarea termenului specific perioadei de incubație sau antrerior, ca urmare a confirmării persoanei ca purtătoare a agentului înalt patogen cu sau fără semne și simptome sugestive specifice definiției de caz, fiindu-i aplicabile dispozițiile privitoare la măsura izolării.

Senatorii au decis să fie eliminate toate referirile la carantinarea bunurilor suspecte de a fi contaminate cu un agent înalt patogen cuprinse în proiectul inițial.

Izolarea poate fi dispusă pe durată limitată, în mod nedisciminatoriu și proporțional cu situația de fapt care o determină, au mai stabilit senatorii.

Potrivit unui amendament adus la articolul 8, izolarea se instituie pentru persoanele bolnave cu semne și simptome sugestive specifice definiției de caz, precum și pentru persoanele purtătoare ale agentului înalt patogen, chiar dacă acestea nu prezintă semne și simptome sugestive.

„Lista bolilor infectocontagioase pentru care se instituie izolarea persoanelor la domiciliul acestora, la o locație declarată de acestea sau, după caz, în unități sanitare, precum și lista unităților sanitare de bază în care se tratează persoanele bolnave se stabilesc prin hotărâre a Guvernului. Pentru a asigura un echilibru corect între nevoia de a preveni răspândirea unei boli infectocontagioase cu risc iminent de transmitere comunitară și drepturile și libertățile fundamentale ale persoanelor, măsura izolării se instituie în raport de lista bolilor infectocontagioase, cu respectarea următoarelor standarde necesare exercitării drepturilor și libertăților fundamentale: 

a) Măsura să fie dispusă pe durata limitată, în mod nediscriminatoriu și proporțional cu situația de fapt care o determină; 

b) Măsura să aibă ca scop prevenirea răspândirii unei boli infectocontagioase, periculoase pentru siguranța persoanei și sănătatea publică; 

c) Măsura să fie instituită pe o durată limitată, care protejează interesul public și să nu determine un dezechilibru între nevoia de protejare a sănătății publice și imperativul respectării libertății persoanei”, mai prevede legea votată de senatori.

Totodată, s-a decis că izolarea se instituie, cu acordul persoanelor supuse examinării, iar, în lipsa acestui acord, atunci când medicul constată riscul de transmitere a unei boli infectocontagioase cu risc iminent de transmitere comunitară - într-o unitate sanitară sau, după caz, într-o locație alternativă atașată unității sanitare stabilite, în scopul efectuării examinărilor clinice, paraclinice și a evaluărilor biologice, până la primirea rezultatelor acestora, dar nu mai mult de 48 de ore.

Cel mai târziu, la expirarea termenului de 48 de ore, pe baza examinărilor clinice și paraclinice și dacă se menține riscul transmiterii bolii infectocontagioase cu risc de transmitere comunitară, medicul recomandă prelungirea măsurii izolării într-o unitate sanitară sau într-o locație alternativă atașată unității sanitare sau, după caz, la domiciliul persoanei. Izolarea la domiciliu sau la locația declarată se instituie dacă riscul contaminării altor persoane este redus. Dacă persoanele refuză măsura izolării, medicul informează DSP care, în termen de cel mult 2 ore, va emite decizia prin care confirmă sau infirmă măsura, iar persoana în cauză o poate contesta la instanță. Până la hotărârea primei instanțe de anulare, persoana în cauză nu poate părăsi locația unde se află izolată, fără încuviințarea medicului și a DSP.

Conform prevederilor adoptate, izolarea pentru un pacient bolnav minor se instituie, după caz, la domiciliul aparținătorului sau într-o locație declarată de acesta.

„Izolarea minorului într-o unitate sanitară sau într-o locație alternativă atașată unității sanitare se instituie potrivit reglementărilor legale în vigoare. Aparținătorul minorului este supus măsurii carantinării, dacă măsura izolării nu i se aplică”, mai prevede textul legislativ adoptat de senatori.

Când măsura carantinei sau izolării a fost luată față de o persoană în a cărei ocrotire se află un minor, o persoană pusă sub interdicție, o persoană căreia i s-a instituit tutela sau curatela, părintele sau ocrotitorul legal, personalul legal sau reprezentantul DSP anunță serviciul public de asistență socială în vederea monitorizării acestora și, dacă se impune, luarea măsurilor legale de ocrotire temporară.

Senatorii au mai decis că, pentru situațiile în care există risc iminent, epidemiologic și biologic ridicat, șeful Departamentului pentru Situații de Urgență (DSU) sau persoana desemnată de acesta dispune prin ordin măsurile privind carantinarea zonală. Acestea trebuie validate în cel mult 48 de ore de către Comitetul Național pentru Situații de Urgență (CNSU).

Institutul Național de Sănătate Publică (INSP) are obligația de a comunica zilnic numărul cazurilor noi, numărul cazurilor retestate și numărul total de teste pentru cazurile noi și cazurile retestate raportate separat la nivel național și județean, inclusiv după criteriul domiciliului persoanei testate, a mai decis Senatul.

O altă prevedere adoptată este că ordinele șefului Departamentului pentru Situații de Urgență sau ale persoanei desemnate de acesta se aplică de îndată de către autoritățile competente și se publică pe site-urile oficiale ale MAI, DSU și IGSU, iar autoritățile publice centrale și locale asigură informarea publică a cetățenilor din zonele supuse carantinei prin campanii de informare.

Senatorii au decis și procedura contestării măsurilor de carantină și izolare.

Toate actele administrative cu caracter normativ privind instituirea, modificarea sau încetarea măsurilor din prezenta lege pot fi atacate de orice persoană care se consideră vătămată într-un drept al său ori într-un interes legitim în instanța competentă, cu acțiune în anulare la instanța de judecată competentă, atât pentru motive de nelegalitate, cât și de netemeinicie, în termen de 5 zile de la publicarea actului în Monitorul Oficial al României și, respectiv, de la data luării la cunoștință a conținutului actului, în cazul nepublicării.

De asemenea, orice persoană care se consideră vătămată într-un drept sau interes legitim printr-un act administrativ individual privind carantinarea sau izolarea poate introduce în termen de cel mult 24 de ore de la data comunicării deciziei DSP acțiune la judecătoria în a cărei circumscripție este situat spațiul sau unitatea sanitară, solicitând anularea actului administrativ contestat. Judecarea se face de urgență, în cel mult 48 de ore.

Senatorii au modificat și prevederile referitoare la detașarea medicilor, aspru criticate de sindicate și de Avocatul Poporului.

„În situația existenței unui deficit de personal medical constatat de către DSP sau de Inspectoratul Județean pentru Situații de Urgență pe durata instituirii măsurii în domeniul sănătății publice, în situații de risc epidemiologic și biologic, personalul medical, paramedical și auxiliar specializat poate fi detașat, cu acordul persoanei detașate, iar în lipsa acestuia, în condițiile legii, pe o durată de cel mult 30 de zile, prin ordin al ministrului Sănătății, șefului DSU sau al conducătorului instituției angajatoare. Pe durata detașării, acestora li se asigură, pe lângă salariul plătit de unitatea angajatoare, plata indemnizației de detașare în cuantum de 50% din salariul de încadrare, diurna de 2% din salariul de încadrare și cazarea și transportul în localitatea unde se dispune detașarea”.

Pentru acoperirea deficitului de personal medical din sistemul sanitar, pe durata instituirii stării de risc epidemiologic și biologic este permisă angajarea temporară fără concurs în unitățile medicale deficitare, mai prevede proiectul adoptat.

Senatul este camera decizională în cazul acestui proiect legislativ, care, ulterior, va fi înaintat, pentru promulgare, președintelui republicii.