Sesiunea va fi deschisă de acad. Ioan Aurel Pop, președintele Academiei Române, în Aula Aademiei Române.

 

Acad. Răzvan Theodorescu, vicepreședinte al Academiei Române, va susține apoi prelegerea „Monarhia dinaintea monarhiei. Consacrarea dinastică la români”, iar prof. Georgeta Filitti, membru de onoare al Academiei Române, va aborda tema „Încoronarea între simbolistica regală și spectacol”. Totodată. istoricul Narcis Dorin Ion, director general al Muzeului Național Peleș, va vorbi despre „Oaspeți de seamă ai serbărilor Încoronării.

 

Iată comunicatul Academiei Române: 

 

Centenarul Încoronării", sesiune festivă la Academia Română

Academia Română organizează marți, 18 octombrie 2022, sesiunea festivă „Centenarul Încoronării", eveniment care dorește să omagieze împlinirea a o sută de ani de la fastuoasa încoronare, la Alba Iulia, a Regelui Ferdinand I și a Reginei Maria, ca suverani ai României Întregite. Manifestarea va avea loc în Aula Academiei Române, începând cu ora 11, și este deschisă publicului.

Sesiunea va fi onorată de prezența acad. Ioan-Aurel Pop, președintele Academiei Române, care va adresa cuvântul de deschidere. Programul este alcătuit din trei prelegeri, care, prin tematica propusă, vizează crearea unei imagini cât mai complete asupra evenimentului istoric de la 15 octombrie 1922, integrat în istoria multiseculară a românilor, precum și în conexiunile acesteia cu lumea europeană. Astfel, acad. Răzvan Theodorescu, vicepreședinte al Academiei Române, va susține prelegerea „Monarhia dinaintea monarhiei. Consacrarea dinastică la români", iar prof. Georgeta Filitti, membru de onoare al Academiei Române, va aborda tema „Încoronarea între simbolistica regală și spectacol". Istoricul Narcis Dorin Ion, director general al Muzeului Național Peleș, va vorbi despre „Oaspeți de seamă ai serbărilor Încoronării".

Acad. Ioan-Aurel Pop, președintele Academiei Române, situează încoronarea de la Alba Iulia a Regelui Ferdinand I și a Reginei Maria, ca monarhi ai tuturor românilor, în descendența unei vechi aspirații de întregire a țării, nutrită încă de la sfârșitul veacului al XVI-lea și zorii secolului al XVII-lea de către Mihai Viteazul:

„Acest suveran al României, alături de regina Maria, cu deplina responsabilitate a misiunii sale încredințate de Dumnezeu și de națiunea română, s-a încoronat în 1922, la Alba Iulia, pe urmele lui Mihai Viteazul. Monarhia, regele și regina deveniseră cu-adevărat, în ochii poporului român, depozitarii voinței naționale și ai demnității naționale."

În aceeași tradiție a dorinței de unitate situează momentul și acad. Răzvan Theodorescu, vicepreședinte al Academiei Române:

„A trecut un veac de la acea zi de 15 octombrie 1922, când Alba Iulia, capitala Unirii, devenea și capitala Încoronării, așadar al ultimului act care sigila marea și efemera adunare de pământuri românești sub un singur sceptru. Era ziua unei ceremonii fastuoase, în care Ferdinand cel Loial și atât de românca Maria, cu sângele ilustru, britanic și rusesc, aclamați de țăranii ardeleni ca «Împăratul» și «Împărăteasa», cu veșmintele strălucitoare amintind de basileii Bizanțului, purtând coroana de oțel de la Plevna și coroana de aur, deveneau cu adevărat suverani ai României Mari."

Sesiunea festivă este însoțită de o expoziție de panouri fotografice realizată de Asociația „România Culturală".

Cu acest prilej participanții vor putea vizita și expoziția „Centenarul încoronării regilor întregitori de țară – 1922-2022", vernisată recent în sala „Theodor Pallady" de Cabinetul de Stampe al Bibliotecii Academiei Române, expoziție care va rămâne deschisă până în data de 22 octombrie 2022.

Biroul de comunicare al Academiei Române

Vedeți și: A fost scoasă la licitație copia oficială a Convenției de la Paris (1858), actul fondator al României Moderne. Acad. Răzvan Theodorescu: „Un asemenea document ar trebui să stea la intrarea în Muzeul Național”