ActiveNews se confruntă cu cenzura pe rețele sociale și pe internet. Intrați direct pe site pentru a ne citi și abonați-vă la buletinul nostru gratuit. Dacă doriți să ne sprijiniți, orice DONAȚIE este binevenită. Doamne, ajută!


Românii și sârbii din regiunea Valea Timocului au cinstit-o duminică pe Sfânta Magdalena de la Mălainița la proclamarea locală a canonizării sale, care a avut loc la Mănăstirea Mălainița din Serbia, transmite Basilica. ActiveNews a cinstit noile sfinte ale Bisericii Ortodoxe Române cu un Calendar al Mărturisitoarelor, la început de an, pe care îl vom oferi și cadou în format PDF la aniversările de ls sfârșitul acestei luni.

Sfânta Liturghie a fost oficiată de Mitropolitul Ioan al Banatului, împreună cu Episcopii Lucian al Caransebeșului, Nicodim al Severinului și Strehaiei, Veniamin al Basarabiei de Sud, Ieronim al Daciei Felix și Siluan al Ungariei.

Predica a fost rostită de Mitropolitul Ioan al Banatului, care a subliniat că iubirea față de Dumnezeu și față de aproapele stă la temelia vieții creștine, iar fiecare om are o valoare veșnică, întemeiată pe iubirea lui Hristos și pe biruința Sa asupra morții. 

Actul oficial de proclamare a canonizării a fost prezentat de Preasfințitul Părinte Ieronim. Tomosul sinodal amintește viața Sfintei Magdalena și lucrarea sa în comunitățile din Valea Timocului.

„Evlavioasă din fire și cunoscând bine învățătura de credință, ea s-a pus în slujba Bisericii, propovăduind tuturor cuvântul lui Dumnezeu, păstrând astfel candela credinței nestinsă”, se mai arată în documentul sinodal.

Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe Române a hotărât ca Sfânta Magdalena de la Mălainița să fie pomenită anual în 15 octombrie, „urmând ca aceasta să fie înscrisă în Sinaxar, în cărțile de cult, precum și în calendarul Bisericii Ortodoxe Române”.

În continuare, Mitropolitul Ioan al Banatului a prezentat mesajul Preafericitului Părinte Patriarh Daniel, intitulat „Sfânta Magdalena de la Mălainița – mărturisitoare a credinței, sfătuitoare înțeleaptă și ocrotitoare a românilor (vlahilor) și sârbilor”.

Patriarhul României a evidențiat statornicia Sfintei Magdalena în păstrarea credinței, inclusiv în timpul regimului comunist: „Sfânta Magdalena a ținut aprinsă candela Ortodoxiei tocmai atunci când puterile potrivnice căutau cu tot dinadinsul să o stingă pentru totdeauna”.

Preafericirea Sa a subliniat și rolul pe care sfânta l-a avut în apropierea comunităților română și sârbă: „Ea a fost punte de legătură între cele două comunități, tălmăcind cu multă răbdare tainele credinței fiecăruia în limba pe care o înțelegea mai bine”.

„Astăzi, moaștele Sfintei Magdalena de la Mălainița sunt cinstite deopotrivă de credincioșii români (vlahi) și sârbi. Aceștia sunt uniți de aceeași evlavie față de rugătoarea lor, pe care o socotesc, fiecare în limba sa, ocrotitoare a satelor din întreaga Vale a Timocului”, a transmis Patriarhul Daniel.

Adriana Gae, vicepreședinte al Institutului Cultural Român, prezentă la superba manifestare, a transmis pe rețelele sociale:

„Astăzi, la Mălainița, în Serbia, am trăit unul dintre acele momente în care simți că istoria, credința și sufletul românesc se întâlnesc în aceeași rugăciune.

Am participat la ceremonia de proclamare locală a canonizării Sfintei Magdalena de la Mălainița, într-un loc în care credința românilor a fost păstrată cu jertfă, cu răbdare și cu multă dragoste pentru Dumnezeu și pentru neam.
Pentru mine, Mălainița nu este un loc străin. Au trecut 18 ani de când am ajuns pentru prima dată în Timoc. De atunci, am revenit mereu cu același gând: că românii de aici trebuie să știe că România nu i-a uitat și că, dincolo de Dunăre, bate aceeași inimă românească. În acești ani am avut bucuria de a lucra alături de Părintele Boian Alexandrovici. Am văzut cu ochii mei câtă credință, câtă răbdare și câtă jertfă poate pune un om în slujba lui Dumnezeu și a comunității sale.

Părintele Boian Alexandrovici a ținut aprinsă candela Bisericii într-un loc în care românismul nu a fost întotdeauna ușor de mărturisit. A apărat biserica, limba română și identitatea românilor din Timoc, nu prin vorbe, ci prin ani de muncă, prin curaj și prin statornicie.

Astăzi, în onoranta postură de vicepreședinte al Institutului Cultural Român, am avut onoarea de a-i înmâna o distincție în semn de recunoștință pentru întreaga sa activitate și pentru tot ceea ce a făcut pentru românii din această parte a Serbiei.

Sfânta Magdalena de la Mălainița ne arată că sfințenia se naște din credință și jertfă. Iar românii din Timoc ne dau mereu o lecție despre ce înseamnă să-ți păstrezi identitatea atunci când istoria te pune la încercare. Și mai este un lucru de care trebuie să ținem cont: România nu se termină acolo unde se termină frontiera fizică. România este și în limba română rostită de un copil din Timoc și în rugăciunea spusă în românește oriunde pe glob, România este și în clopotul unei biserici ridicate și apărate cu greu și este și în dorul celor care, deși trăiesc departe de țară, nu au încetat niciodată să se simtă români.

De aceea, datoria noastră este să fim acolo unde există suflet românesc. Prin cultură, prin educație, prin credință și prin proiecte care apropie comunitățile românești de țară.

Plec astăzi de la Mălainița cu emoție și cu nădejde. Cu recunoștință pentru Sfânta Magdalena. Cu respect pentru Părintele Boian. Cu dragoste pentru românii din Timoc. Și cu o credință simplă, dar puternică: oriunde se rostește „Tatăl nostru” în limba română, acolo este o parte din România.

Dumnezeu să binecuvânteze românii de pretutindeni, să ocrotească Biserica și să ne dea puterea de a ne păstra credința, limba și neamul.”, a încheiat oficialul român.

Sfânta Magdalena de la Mălainița

Sfânta Magdalena de la Mălainița s-a născut în 22 noiembrie 1895, în satul Șciubic din Valea Timocului. Tatăl său, Milenko Ilić, era sârb, iar mama, Milca, era româncă, descendentă din familia Cătălinici, venită din Transilvania.

La 19 ani s-a căsătorit cu Miloș, din satul Mălainița, însă a rămas văduvă la scurt timp, după moartea soțului pe frontul Primului Război Mondial. În anii ocupației bulgare, când mai multe comunități rămăseseră fără preoți, a citit și a cântat la strană, i-a îndemnat pe oameni să rămână statornici în credință și a luptat împotriva practicilor de vrăjitorie.

Sfânta Magdalena a continuat această lucrare și în perioada regimului comunist din fosta Iugoslavie, fiind cunoscută în comunitate ca „sfătuitoarea” celor care îi cereau îndrumare. Cuvintele pe care le rostea adesea celor aflați în încercări, Vede Dumnezeu, au inspirat și titlul unei docudrame lansate recent pe platforma Trinitas Film.

Sfânta Magdalena de la Mălainița a trecut la Domnul în 15 octombrie 1962. Canonizarea ei a avut loc în anul 2025, alături de alte 15 sfinte femei românce.

ALBUME FOTO: