Acum doi ani am scris un articol despre moartea soției lui Sadhguru, Vijji. Recent (2020), au apărut informații noi și, pentru prima dată, am putut vedea copia originală a raportului First Information Report (FIR) în acest caz. Datorită unui activist, am obținut și raportul final de încheiere a acestui caz (care, probabil, este făcut public pentru prima dată). Având în vedere aceste informații suplimentare, revăd întregul episod. 

Înainte de a intra în detaliile acestor rapoarte, vreau să clarific ce fac și de ce o fac – 

1. Despre ce este vorba – Acest articol explorează circumstanțele morții soției lui Sadhguru, Vijji, examinând Primul Raport de Informare (FIR) și Raportul Final al Poliției privind cazul. 
2. Cui i se adresează acest articol – Acest articol este destinat oricui este interesat să afle mai multe detalii despre acest incident. Aceasta include devotații Isha cu mintea deschisă, criticii lui Isha, scepticii, jurnaliștii și oricine este curios în legătură cu acest incident. Dacă nu sunteți interesați de detaliile vieții personale a lui Sadhguru, puteți sări peste acest articol! Dacă l-ați descoperit recent pe Sadhguru și vă gândiți să urmați cursurile sale, nu ar trebui să citiți acest articol, deoarece conținutul acestuia nu are nicio legătură cu calitatea cursurilor oferite de Isha. Dacă sunteți un devotat serios al lui Isha pe calea spirituală care crede că toate aceste lucruri sunt o distragere a atenției, vă rugăm să nu mai citiți și să vă economisiți timpul! Dacă sunteți atașat emoțional de Sadhguru și nu puteți accepta nicio critică la adresa lui, mai bine nu citiți acest articol! 
3. De ce este scris acest articol – Scopul principal al acestui articol este de a stabili că explicația Ishei privind moartea lui Vijji nu este întreaga poveste. Există mult mai multe lucruri decât se vede la prima vedere. Investigațiile la nivel de teren efectuate de orice jurnalist și împărtășirea directă a faptelor cazului de către oamenii de la acea vreme sunt câteva dintre lucrurile necesare pentru a dezlega misterul. Acest articol speră să inspire astfel de eforturi. Nu avem încă nicio dovadă concludentă care să sugereze că ceva criminal a fost implicat în moartea lui Vijji, dar avem îndoieli rezonabile. Sper că Isha va răspunde la aceste întrebări și că voluntarii Isha vor analiza critic întregul episod și vor obține clarificările necesare.

Să analizăm acum detaliile. Isha susține că Vijji a atins Mahasamadhi. Criticii susțin că a fost ucisă. Raportul FIR și rapoartele finale ale poliției indică faptul că adevărul se află undeva la mijloc. Iată câteva dintre detaliile interesante dezvăluite în aceste rapoarte – 

1. Vijji a fost incinerată chiar și după ce tatăl ei a sunat-o pe Isha de două ori și le-a cerut să nu mute corpul. Raportul final al poliției nu a explicat de ce s-a făcut acest lucru.
2. Vijji obișnuia să se plângă în mod repetat părinților ei despre aventurile lui Sadhguru cu alte „femei”. Poliția nu pare să fi investigat această acuzație și nu a menționat-o în raportul final. 
3. Vijji a fost adusă odată la părinții ei acasă, într-o stare de inconștiență, iar când a fost interogată, le-a spus ulterior că i se administrau cu forța somnifere. Din nou, nu a existat nicio anchetă din partea poliției în acest sens.
4. Când Vijji a murit, în ashram era prezent un doctor, care a găsit-o pe Vijji dându-i ultima suflare când a inspectat-o. El certifică poliției că Vijji a murit în urma unui atac de cord. Isha neagă acest lucru și susține că Vijji a atins Mahasamadhi.
5. Întrucât corpul a fost incinerat și nu a fost efectuată nicio autopsie înainte de incinerare, toate dovezile sunt pierdute. Examinarea criminalistică a rămășițelor nu a dat nimic. Așadar, poliția a închis cazul ca fiind „nedetectat”. Nu l-au exonerat pe Sadhguru, pur și simplu nu aveau nicio dovadă pentru a-l acuza. 

Să examinăm rapoartele mai în detaliu!

Acuzațiile făcute de tatăl lui Vijji în FIR

Tatăl lui Vijji, Ganganna, a depus un raport la poliție în Bangalore pe 12.8.1997, la șase luni după moartea lui Vijji. Acest raport a fost tradus din kannada în engleză când poliția din Coimbatore a preluat ancheta. Raportul FIR de 4 pagini precizează următoarele:

1. Ultima dată i-a văzut pe Vijji și Sadhguru pe 15.06.1996, când l-au vizitat în Bangalore. I-au spus că merg la Mysore și că îl vor suna după ce vor ajunge. Dar nu a primit niciun telefon sau scrisoare de la ei până pe 23.01.1997.
2. Pe 23.01.1997, în jurul orei 18:45, a primit un telefon de la domnul Hebber (acum Swami Nisarga), un discipol al lui Sadhguru, care i-a spus că Vijji a murit și că incinerarea va avea loc pe 24.01.1997, la ora 06:00. Tatăl lui Vijji i-a spus (lui Swami Nisarga) că vor veni la Coimbatore și i-a cerut să nu mute trupul până atunci. El sună din nou la Coimbatore în jurul orei 20:00 și îl informează despre același lucru (Astfel, vedem că tatăl lui Vijji a cerut în mod expres de două ori să nu mute trupul neînsuflețit al fiicei sale până la sosirea lor) . 
3. Tatăl lui Vijji a ajuns la așramul Isha din Coimbatore împreună cu soția, fiica și alte rude, pe 24.01.1997, la ora 10:00. Dar până atunci trupul lui Vijji fusese deja incinerat și au văzut doar cenușa ei (Așadar, chiar și după cererile repetate ale tatălui lui Vijji și știind că membrii familiei lui Vijji porniseră spre Coimbatore, Vijji a fost incinerat înainte ca ei să ajungă) . 
4. Întristat de acest lucru, tatăl lui Vijji i-a pus mai multe întrebări lui Sadhguru și nu a primit niciun răspuns satisfăcător nici atunci, nici mai târziu.
   1. Care este motivul morții? L-a examinat vreun medic pe Vijji pentru a confirma cauza morții? 
   2. Nu avem obiceiul incinerării cadavrului. De ce ați incinerat-o? Ați cerut permisiunea poliției/crematoriului/ofițerilor implicați înainte de a arde cadavrul? (De asemenea, FIR menționează ulterior că este posibil ca crematoriul să nu fi emis nicio permisiune deoarece decesul a avut loc după orele de lucru, iar incinerarea a avut loc înainte de orele de lucru)
5. Așadar, el suspectează că Vijji nu a murit de moarte naturală, ci a fost ucis prin manipulare sau otrăvire. 
6. El își întărește această suspiciune menționând două incidente –
   1. Vijji obișnuia să se plângă în mod repetat de aventurile lui Sadhguru cu alte „femei” (Rețineți că raportul Indian Express menționa „relație ilicită cu o altă deținută a ashramului”, pe care criticii au identificat-o ulterior ca fiind Bharati. FIR spune însă „femei” (plural))
   2. În 1995, Vijji a fost adusă la Bangalore din Coimbatore într-o stare de inconștiență. Când a fost interogată ulterior, Vijji le-a spus că i s-au administrat cu forța somnifere. (Acest detaliu este omis în articolul Indian Express)

Ancheta poliției și concluziile acesteia

„Raportul final” de 5 pagini spune că poliția din Coimbatore a început ancheta imediat după ce cazul a fost transferat. Aceștia au vizitat ashramul Isha și alte locuri (numele locurilor nu sunt menționate) și au investigat 45 de martori în total. Raportul începe cu o istorie a căsătoriei lui Sadhguru cu Vijji, așa cum a fost relatată de tatăl lui Vijji – 

1. Vijji este fiica sa cea mare și a căsătorit-o cu Sadhguru pe 20.05.1985 în Tiruppur. Amândoi s-au îndrăgostit, iar el a fost de acord cu căsătoria lor, chiar dacă părinții lui Sadhguru nu au fost de acord.
2. Vijji era absolvent de comerț și lucra ca funcționar la Banca de Stat a Indiei din Bangalore. Sadhguru era absolvent de literatură engleză și lucra pe cont propriu. 
3. Povestea de dragoste a început când Vijji și Sadhguru participau la o tabără de yoga în Bangalore (aceasta este tabăra condusă de Siddha Samadhi Yoga, SSY, al lui Rishi Prabhakar) . Amândoi au devenit profesori de yoga mai târziu (atât Sadhguru, cât și Vijji au devenit profesori de yoga în SSY-ul lui Rishi Prabhakar, o istorie pe care Sadhguru nu a recunoscut-o niciodată. Ceea ce prezintă Isha este o istorie selectivă a lui Sadhguru și Vijji, ștergând cu grijă toate aspectele SSY).
4. După căsătorie, au locuit împreună inițial în Mysore și mai târziu în Bangalore. Au avut o fiică, Radhe, care a studiat la o școală de mănăstire din Ooty. 
5. Sadhguru a început să susțină cursuri de yoga în diverse locuri și, în curând, și-a extins afacerea la Coimbatore, unde a fost foarte bine primit. Așa că s-a mutat la Coimbatore împreună cu soția și fiica sa și a deschis acolo un centru de yoga în 1992, iar mai târziu a cumpărat 14 acri la poalele munților Velliangiri pentru a înființa actuala Fundație Isha.

Raportul descrie apoi cum a aflat tatăl lui Vijji despre moartea ei și cum s-a grăbit la Coimbatore împreună cu soția, fiica (sora lui Vijji) și alte rude într-o dubă, doar pentru a o găsi pe Vijji transformată în cenușă când au ajuns. Apoi este prezentat un rezumat al anchetei – 

1. Sadhguru și mai mulți deținuți ai ashramului Isha au fost interogați de poliție (în jur de 45 de martori în total). Toți au declarat că Vijji și Sadhguru au trăit o viață „normală și fericită”. (Așadar, fie mințeau ei, fie mințea tatăl lui Vijji. Sau poate că amândoi aveau dreptate. O soție și un soț s-ar putea certa aprig pe anumite probleme, dar în rest s-ar putea să le meargă bine. Asta însemna „normal și fericit”?)
2. Pe 23.01.1997, Vijji s-a comportat normal și nimeni nu a observat nimic ieșit din comun. A pregătit dulciuri cu ajutorul lui Brahmacharinis, Sumalatha și Suganthamani, până în jurul orei 17:00, și ambele nu au observat niciun comportament anormal sau probleme de sănătate.
3. În jurul orei 17:45, Vijji a participat la o sesiune de meditație împreună cu 7 Brahmachari și 6 Brahmacharini, când a leșinat brusc spunând „Shambho” și a căzut peste Brahmacharini Sumalatha (Sadhguru avea să spună mai târziu că Vijji s-a contopit cu Mahamantra Shambho și o numește Mahasamadhi. Dar rețineți că descrierea făcută de poliție nu indică în sine nimic extraordinar sau misterios legat de moartea ei. Chiar și intonarea Shambho nu este nimic special, deoarece oamenii religioși mor adesea intonând numele lui Dumnezeu).
4. Dr. Kalaiselvan, care se afla în ashram pentru propriul tratament la acea vreme, a fost chemat și l-a examinat pe Vijji. A văzut că Vijji își dădea ultima suflare prin „respirație maxilar”. Acest doctor a declarat ulterior poliției că este un medic calificat cu 15 ani de practică și poate certifica că Vijji a murit din cauza unui „infarct miocardic” (atac de cord) (Rețineți că Vijji încă își dădea ultima suflare când doctorul a examinat-o). În versiunea Ishei (conform cărții „Sadhguru, mai mult decât o viață”, Sadhguru o examinează pe Vijji după ce aceasta a căzut, încearcă să o salveze timp de o oră și declară printre lacrimi că a plecat prin chakra Anahata. Doar una dintre acestea poate fi adevărată - fie Vijji a avut un atac de cord, își dădea ultima suflare și a murit curând în timp ce doctorul o examina, fie a plecat instantaneu și elegant prin Anahata și a atins Mahasamadhi. Dacă raportul poliției despre atacul de cord este de crezut, acesta contrazice de fapt povestea Mahasamadhi!)
5. Nu există leziuni vizibile pe corp, iar medicul a exclus otrăvirea, sinuciderea sau omorul drept cauze ale decesului. În mod curios, raportul mai spune că medicul a menționat următoarele cauze posibile ale decesului, adică cauze care ar fi putut duce la un atac de cord - stres și încordare (!), mușcătură de șarpe (atunci cum a exclus otrăvirea?), accident (atunci cum a exclus omorul?) și boală de inimă. 
6. Însă Sadhguru și deținuții ashramului au susținut poliției că Vijji a atins „Mahasamadhi” în ziua aleasă de ea, Poornima (ziua cu lună plină). Au exclus orice posibilitate de abuz. (Implicit, nu au fost de acord și cu evaluarea medicului privind cauza morții. Așadar, avem acum 3 cauze diferite și contradictorii pentru moartea ei - maha-samadhi (versiunea Ishei), atac de cord (versiunea medicului) și crimă (versiunea tatălui lui Vijji)). 
7. Trupul neînsuflețit a fost incinerat la ora 6 dimineața, pe 24.01.1997, în Centrul Isha Yoga, în prezența a aproximativ 2000 de persoane. 
8. Cadavrul fusese deja incinerat cu mai bine de 6 luni în urmă când poliția a început ancheta. Prin urmare, poliția nu a putut efectua nicio autopsie. Însă au colectat o parte din oase și cenușă și au trimis-o la examinare medico-legală. Raportul a constatat că cadavrul s-a dezintegrat și nu au găsit urme de otravă. 
9. Întrucât examinarea medico-legală nu a rezultat în nimic suspect și nu s-a efectuat nicio autopsie asupra cadavrului, singura opțiune rămasă era să se bazeze pe mărturia orală a medicului, care a declarat poliției că cauza morții ar putea fi stresul și întinderea, mușcătura de șarpe, un accident sau o boală de inimă. Însă „nu exista absolut nicio dovadă care să afle dacă Vijji a suferit vreuna dintre cauze”. 
10. Raportul precizează în mod specific că cauza exactă a morții nu a putut fi stabilită fără autopsie. În absența acesteia, cauza morții nu a putut fi investigată în continuare. Așadar, poliția a închis cazul ca fiind „nedetectat”. (Acesta este un punct foarte important de reținut și de înțeles. Poliția nu a închis cazul pentru că l-a găsit pe Sadhguru nevinovat, așa cum susține Isha. L-au închis din lipsă de dovezi. De ce a existat o lipsă de dovezi? Pentru că nu a fost efectuată nicio autopsie asupra cadavrului și corpul a fost imediat incinerat. Astfel, incinerarea cadavrului a șters pentru totdeauna toate dovezile.)
11. Spre final, raportul arată cu degetul spre tatăl lui Vijji –
    1. Se spune că a cauzat „în mod nerezonabil” o întârziere de 6 luni pentru a depune plângerea la poliție (Nu că ar fi contat, deoarece trupul a fost incinerat imediat! Și raportul nu a găsit nimic „nerezonabil” în legătură cu incinerarea lui Vijji chiar înainte de sosirea părinților ei) .
    2. Se spune că i-a scris o scrisoare lui Sadhguru pe 30.01.1997, în care nu și-a exprimat nicio suspiciune cu privire la moartea lui Vijji (Bine! Faptul că nu și-a exprimat suspiciunea într-o scrisoare nu implică faptul că nu a existat nicio suspiciune. Dacă a susținut versiunea lui Sadhguru despre moartea lui Vijji (Mahasamadhi) în scrisoare, atunci îl putem învinovăți că a fost influențat și s-a răzgândit).
    3. Se spune că tatăl lui Vijji nu a putut formula acuzații sau plângeri specifice la adresa nimănui. El doar și-a exprimat sentimentele de tristețe și suspiciune, care nu sunt suficiente pentru a construi o urmărire penală cu succes pentru crimă. (Uau, este extrem de ciudat! FIR a fost clar cu privire la acuzații - relații ilicite cu alte femei, maltratarea lui Vijji, sedarea ei forțată cu somnifere și posibila ucidere a ei. Nu a depus plângere împotriva nimănui? S-a plâns de Sadhguru și când a devenit un nimeni? ) 

Întrebări fără răspuns

Iată câteva dintre observațiile mele din rapoartele de mai sus – 

1. Esența întregului incident este motivul pentru care Vijji a fost incinerată chiar înainte de sosirea părinților ei, chiar și după cererile repetate ale acestora de a nu muta cadavrul. Care era urgența? Poliția nu părea să pună la îndoială pe nimeni în această privință.
2. De ce a fost Vijji incinerată și nu îngropată? Nu este obișnuit să se incinereze oamenii iluminați, iar tatăl lui Vijji a afirmat clar că incinerarea nu este obiceiul lor. Toate dovezile sunt îngropate odată cu incinerarea ei, iar urgența cu care a fost efectuată aceasta nu face decât să ridice și mai multe îndoieli. 
3. Tatăl lui Vijji suspecta moartea prin otrăvire sau manipulare. Având în vedere că există martori la momentul prăbușirii lui Vijji, se poate exclude posibilitatea unei manipulări. Însă otrăvirea nu poate fi exclusă complet, chiar dacă raportul medico-legal nu a găsit urme de otravă sau substanțe suspecte. Acest lucru se datorează faptului că „medicamentele, drogurile sau otrăvurile nemetalice care au fost administrate înainte de moarte nu supraviețuiesc procesului de incinerare” (sursa aici ). 
4. Cealaltă posibilitate este ca Vijji să fi murit pe cale naturală, în urma unui atac de cord, așa cum a certificat medicul. Ce a cauzat deteriorarea atât de mare a sănătății lui Vijji la o vârstă atât de fragedă? Având în vedere că Vijji le-a spus părinților ei despre ingerarea forțată de somnifere, a fost afectată corpul ei? Am fi știut starea ei corporală (și dacă i se administrau somnifere) dacă nu ar fi fost incinerată. Dar incinerarea a șters orice posibilitate de a afla adevărul.
5. Isha spune că Vijji a atins Mahasamadhi. Să presupunem pentru moment că Mahasamadhi arată ca un atac de cord atunci când este examinată ulterior, adică după moarte. Dar rețineți că doctorul spune clar că Vijji era în viață și își dădea ultima suflare (respirație maxilar) când a examinat-o. Sadhguru ne dă impresia că Vijji a ieșit într-o clipă prin Anahata ei, ca o yoghină desăvârșită. Atunci cum explică el această respirație maxilar și lupta evidentă pe care a dus-o Vijji în ultimele ei clipe?
6. Toți cei interogați în ashram au spus că „Vijji și Sadhguru trăiau fericiți”, cu excepția faptului că propriii părinți ai lui Vijji neagă acest lucru. Potrivit acestora, Vijji însăși a povestit în repetate rânduri despre aventurile lui Sadhguru cu alte femei. Probabil că s-au certat pe această temă. Isha prezintă o versiune ideală a lui Vijji, dar cartea Sadhguru „Mai mult decât o viață” prezintă o versiune mai realistă a lui Vijji, detaliind nesiguranțele și conflictele ei. Așadar, este rezonabil să ne așteptăm ca Vijji să se fi certat cu Sadhguru, deși nu cunoaștem gravitatea acestora. 
7. Raportul se concentrează doar pe detaliile anchetei privind deținuții ashramului. A investigat poliția persoane din familia lui Vijji? Pe vreunul dintre prietenii ei? Pe cineva care a părăsit ashramul Isha? Au investigat acuzațiile de relații sexuale ilicite în ashram? Nu știm, deoarece raportul este mut în privința tuturor acestor lucruri. 
8. Isha spune că dușmanii lui Sadhguru au intentat acest proces fals la poliție pentru a-l defăima. Ei ascund cu grijă faptul că chiar tatăl lui Vijji a intentat procesul. De ce face Isha asta? Oare pentru că acuzațiile devin mai credibile atunci? Să presupunem că tatăl lui Vijji a fost, de asemenea, influențat de dușmanii politici ai lui Sadhguru și aceștia l-au împins să intenteze acest proces fals. Cum ar explica Isha motivațiile propriului socru al lui Sadhguru pentru intentarea acestui proces? El a binecuvântat nunta lui Sadhguru cu Vijji, când propriii părinți ai lui Sadhguru s-au opus. El i-a fost profund recunoscător lui Sadhguru pentru că i-a vindecat problemele de sănătate (conform cărții „Sadhguru, mai mult decât o viață”). Atunci de ce s-ar întoarce împotriva lui Sadhguru și ar minți în raportul despre relațiile sexuale ilicite și somnifere?

Un ultim lucru! Observați că raportul poliției nu a menționat nimic despre interogarea lui Sadhguru! Poliția îl interoghează pe tatăl lui Vijji și pe deținuții ashramului, dar îl omite complet pe Sadhguru, principalul acuzat în acest caz! Tatăl lui Vijji l-a acuzat pe Sadhguru că a incinerat trupul lui Vijji în grabă, că a avut aventuri, că i-a dat somnifere lui Vijji și că i-a provocat moartea. Dar poliția nici măcar nu-l interoghează pentru nimic din toate acestea! În schimb, îl învinovățesc pe tatăl lui Vijji pentru că este „emotiv” și că nu face „acuzații la adresa nimănui”! Iar Isha numește acest interogatoriu motivat politic împotriva lui Sadhguru! Dimpotrivă, acest interogatoriu pare exact opusul! 

Povestea lui Mahasamadhi reexaminată

Adevărul este un lucru ciudat. Nu este ceea ce credem, nu este ceea ce ne face să ne simțim confortabil. Isavasya Upanishad are un verset faimos care spune: „Adevărul este acoperit de o sferă aurie orbitoare. O, Soare (Pushan), te rog dezvăluie învelișul, astfel încât adevărul să fie revelat.” Suntem atât de orbiți și uimiți de strălucirea aurului, încât nu încercăm niciodată să mergem dincolo de ea și să căutăm adevărul. În cazul morții lui Vijji, sfera orbitoare este „povestea Mahasamadhi”. O femeie simplă precum Vijji, care atinge cel mai înalt scop spiritual al sunetelor Mahasamadhi, este o poveste fantastică despre determinare, voință și practică spirituală. Este o poveste măreață și inspiratoare pentru toți căutătorii spirituali și o acceptăm cu ușurință. Ne închinăm în fața Samadhi-ului ei și o elevăm ca un suflet măreț. Suntem atât de dornici să acceptăm această versiune a lui Vijji pe care o portretizează Sadhguru, încât nu încercăm niciodată să privim în inima ei și să înțelegem durerea prin care ar fi putut trece. O vedem doar în lumina arătată de el. Suntem atât de creduli în a accepta astfel de povești incredibile, încât nu ne oprim niciodată să ne întrebăm cum a reușit Sadhguru, cel mai mare mistic al timpurilor noastre, cel cu 3 vieți anterioare care a conceput totul și pe toți în această viață cu unicul scop al consacrării Dhyana Linga, cel care știa că soția sa încerca să atingă Mahasamadhi, cel care știa că era o zi de Purnima de bun augur cu o configurație planetară ideală pentru o astfel de realizare spirituală, cel care bănuia că anumite obstacole vor fi plasate cu siguranță în calea Dhyana Linga, cel care avea control absolut asupra propriilor chakre și asupra chakrelor tuturor adevăraților săi devotați, atât de mult încât deține direcția pentru a le controla iluminarea, să-și lase propria soție să-i scape chiar sub ochii! Când cineva îl întreabă despre asta (așa cum a făcut Arundhati Subramaniam în cartea „Sadhguru, mai mult decât o viață”), el spune ceva de genul: „Ei bine, nu credeam că poate reuși!” ceea ce este un răspuns atât de nesatisfăcător încât chiar și Arundhati Subramaniam concluzionează că „Sadhguru nu avea nicio idee despre cursul evenimentelor!” (pagina 178). Dar Sadhguru este suficient de inteligent să folosească propoziții cu tentă profundă, cum ar fi – „Când divinul coboară, pur și simplu te acomodezi!”, pentru a explica acest lucru, iar noi acceptăm cu ușurință! Cât de spălați pe creier suntem cu toții!

Povestea lui Mahasamadhi nu reușește nici ea să explice câteva întrebări ridicate în relatări. Să încercăm o versiune alternativă care să explice mai bine faptele cunoscute. În paginile 144-145 ale cărții „Sadhguru – Mai mult decât o viață”, aflăm că Vijji era „o femeie emoțională și impulsivă, extrem de pretențioasă față de soțul ei” și că „deși își venera soțul, i se părea ciudat că alții îl percepeau ca pe un Guru”. De asemenea, aflăm că până la începutul anului 1996, în timp ce Sadhguru și discipolii săi înființau ashramul Isha în Coimbatore, Vijji încă își desfășura activitatea la banca din Bangalore și nu participa la „munca fabuloasă” a lui Sadhguru. Când Bharati a fost dezamăgită de acest lucru și a întrebat-o, ea i-a spus că este îngrijorată de „incertitudinea lor financiară” și că are nevoie de acest loc de muncă! Conform propriei recunoașteri a lui Sadhguru, transformarea lui dintr-un profesor de yoga în Sadhguru și schimbarea de peisaj la Coimbatore, combinate cu programul lor încărcat, au fost „prea mult pentru ea” și chiar prevăzuse „faza de tulburare psihologică a lui Vijji cu ani în urmă”. Cartea ne spune că ea s-a schimbat treptat și a devenit „mai liniștită, mai puțin obsedată de soțul ei și și-a îndeplinit diversele roluri cu mai multă ușurință și grație” (pagina 146). Cu toate acestea, reacția inițială a lui Vijji la consacrarea Dhyanalinga cu Bharati a fost „una de neliniște și rezistență profundă” (pagina 148). De asemenea, Vijji și Bharati nu se înțelegeau deosebit de bine, iar Sadhguru a trebuit să-i facă să petreacă mai mult timp împreună (pagina 149). Chiar și după multe Sadhana împreună, „dificultățile nu au dispărut, dar acum erau gestionabile” (pagina 152). Cartea relatează toate aceste lucruri pentru a sublinia faptul că personalitatea și atitudinea lui Vijji au devenit inițial un obstacol în calea progresului ei spiritual, dar cu ajutorul lui Sadhguru, ea s-a transformat în cele din urmă și s-a dedicat profund. Dar dacă ar fi fost o trădare de situație și nu întregul adevăr? Vijji a fost instruit ca profesor în cadrul SSY al lui Rishi Prabhakar, împreună cu Sadhguru. Amândoi au predat împreună o vreme. Când „Jaggi Vasudev” a început să se desprindă de SSY și s-a autointitulat „Sadhguru”, este posibil să fi început tensiuni în relația lor. Vijji era o femeie simplă, emoțională și onestă. Sadhguru este un bărbat perspicace, strategic și ambițios, care crede că puțină necinste este în regulă, atâta timp cât ajută la crearea unui impact. Așadar, Vijji nu a putut accepta această transformare a lui „Jaggi Vasudev” și a continuat să lucreze la banca din Bangalore, în timp ce Sadhguru construia Isha în Coimbatore. De asemenea, nu-i plăcea Bharati, care, la fel ca Sadhguru, este foarte logică. Dar, în cele din urmă, s-a mutat la Coimbatore și a început să coopereze cu Sadhguru și Bharati. Căsnicia lor era fericită la exterior, dar avea fricțiuni profunde în interior, care au cauzat certuri ocazionale, probabil în jurul lui Bharati și al modului în care Sadhguru își conducea afacerea de Guru. În acest moment, având în vedere natura ei emoțională, este posibil să fi devenit tulburată psihologic și deprimată, așa cum prezisese Sadhguru cu ani în urmă.A trebuit să-i dea cu forța somnifere pentru a o controla. Sănătatea ei s-a deteriorat constant, iar în ziua fatidică a leșinat din cauza unui atac de cord. Sadhguru știa că familia lui Vijji va face scandal din cauza acestui lucru și decide să-i incinereze imediat corpul pentru a preveni acest lucru. Ulterior, el creează această poveste Mahasamadhi pentru a transforma moartea ei într-o mare realizare spirituală. Bineînțeles, membrii ashramului l-au crezut la fel cum au crezut în povestea sa mistică cu trei vieți. 

Acum, aceasta este doar o poveste imaginară, dar explică complet toate faptele cunoscute și este destul de realistă, spre deosebire de povestea mistică a lui Mahasamadhi, care omite câteva fapte cunoscute. Nu pretind că asta s-a întâmplat, dar ideea mea este că există explicații mai simple pentru a explica ce s-a întâmplat, în loc să recurgem la povestea lui Mahasamadhi. Dar aceste explicații simple nu ne atrag, pentru că, ei bine, sunt obișnuite. Îl prezintă pe Sadhguru ca pe un Guru normal, cu unele nuanțe de gri. Avem nevoie de entuziasm, avem nevoie de dramă spirituală, trebuie să-l vedem pe Sadhguru ca pe cel mai mare mistic de pe pământ și, prin urmare, de atracția pentru povestea lui Mahasamadhi! 

Concluzie

Sadhguru a spus odată: „Semnul inteligenței este că te întrebi constant. Idioții sunt mereu siguri de fiecare lucru pe care îl fac în viața lor.” Așadar, de ce să nu aplicăm acest lucru morții lui Sadhguru și Vijji, să examinăm lucrurile mai atent și să găsim răspunsuri la toate întrebările? Nu ne mai putem mulțumi cu povestea lui Mahasamadhi și să închidem ochii la toate întrebările din jurul ei. Nu ne mai putem încrede orbește în Sadhguru și să refuzăm să-l punem la îndoială. Nu ne-a spus despre trecutul său SSY, despre trecutul SSY al lui Vijji, că propriul său socru a intentat procesul, că Vijji a fost incinerată chiar înainte de sosirea părinților ei, că doctorul a văzut-o pe Vijji dând ultima suflare etc. Ne-a spus doar ce a vrut și ne-a făcut să credem în ceea ce a spus. I-am repetat povestea și i-am pus la îndoială pe toți criticii, dar niciodată nu am încercat să-l punem la îndoială. Credem în poveștile sale fantastice și mistice despre 3 vieți trecute și Mahasamadhi, dar refuzăm să acceptăm sau cel puțin să vedem simplele contradicții prezente în fața noastră. Chiar și atunci când îl interogăm pe Sadhguru în acest episod, nu îndrăznim să punem întrebări dificile. Ca să împrumutăm propria expresie a lui Sadhguru - „o înșelăciune este pusă în aplicare!”. Suntem atât de fericiți și confortabili în această înșelăciune încât ne este frică să evadăm din ea. Suntem atât de atașați de Sadhguru încât simplul gând de a-l întreba pare un păcat capital. Dar adevărul este mai mare decât orice Guru, iar a-l căuta este semnul unui adevărat căutător. Putem avea curajul să facem asta?

Înseamnă asta că Vijji a fost ucisă? Nu! A pune la îndoială povestea lui Mahasamadhi nu înseamnă că credem într-o altă poveste. Înseamnă doar că suntem deschiși la fapte și posibilități. Personal, cred că adevărul se află undeva între „Vijji a atins Mahasamadhi” și „Vijji a fost ucis”. Odată cu incinerarea lui Vijji, toate dovezile cruciale sunt îngropate pentru totdeauna, dar putem cel puțin găsi mai multe detalii și schimba poziția oficială. Putem exercita presiuni asupra lui Sadhguru pentru a vorbi și a clarifica. Dacă credem că Sadhguru este nevinovat, atunci este cu atât mai important să clarificăm aceste întrebări și să ștergem toate îndoielile despre el din mintea oamenilor. Nimeni nu știe ce se află în dulapul lui Sadhguru. Dar primul pas este să recunoaștem că dulapul există și că este închis. A nega acest lucru și a proclama că viața lui Sadhguru este o carte deschisă este o prostie. Următorul pas este să deschidem cu grijă ușa dulapului și să încercăm să aruncăm o privire înăuntru. S-ar putea să nu găsim schelete acolo, dar nu putem ști niciodată până nu îndrăznim să ne uităm înăuntru!

Linkuri

1. FIR și raportul final al poliției – aici 
2. Sadhguru vorbește despre moartea lui Vijji – videoclip Youtube (Aici omite detalii cheie, de exemplu, propriul său socru a intentat procesul, Vijji a fost incinerat în ciuda cererii sale etc. Faptul că jurnalistul nu l-a interogat este foarte tipic – majoritatea jurnaliștilor care îl intervievează pe Sadhguru fac doar cercetări superficiale despre el)

Anexă – Referință rapidă la ceea ce știm până acum