După ce Raluca Turcan i-a urat „La mulți Ani!” baronului Samuel von Brukenthal, guvernatorul Transilvaniei Habsburgice, la data la care ar fi împlinit 300 de ani dacă n-ar fi fost de mult oale și ulcele, reacțiile n-au încetat să se rostogolească pe platformele de socializare: atât despre gafa de a-i ura unui mort să trăiască mulți ani, cât și despre idolatrizarea de către o reprezentantă a statului român a unui personaj care a fost reprezentantul ocupației străine într-un teritoriu românesc. O greșeală care ar fi costat-o funcția pe ministra Muncii într-un stat occidental, unde prostestatarii justiției rasiale sunt foarte vocali tocmai în chestiunea oprimărilor istorice, etnice sau nu. Iată ce îi răspunde Ralucăi Turcan (venită la Sibiu de prin părțile Moldovei) o sibiancă get-beget, Maria-Manuela Catrina, într-un text devenit viral pe rețelele de socializare:

„Stimata domna Raluca Turcan, daca ati fi crescut in #Sibiu probabil ca intelegeati mai bine de ce Samuel Von Brukenthal nu e nici pe departe doar umanistul luminat care merita sarbatorit de romani. Imi aduc aminte ca la istorie doamna profesoara Pavel - de la scoala de pe Spartacus - ne indruma sa scriem scrisori in care sa argumentam baronului dreptul nostru de a locui in interiorul zidurilor cetatii. Poate ca nu v-au spus consilierii dar romanii pe atunci erau vazuti de baron ca niste fiinte de categoria ultima. Poate ati auzit macar de rascoala lui Horia, Closca si Crisan - stiu nu erau liberali si din pacate nu erau nici in #echipacastigatoare. Tradati de ai lor - lectie utila si azi - au murit trasi pe roata sub stapanirea baronului. Nu se prea pomeneste in biografiile "luminatului" baron - si ati fi invatat daca treceati prin scolile sibiene - despre discriminarea feroce a romanilor ardeleni, nici un cuvant despre tragerea pe roata a fruntasilor rascoalei sau despre abolirea de catre Brukenthal, la presiunea nobililor maghiari - a legilor date de imparatul Iosif II in favoarea taranilor romani, ortodocsilor prea cuvioasa doamna. Nu se vorbeste nici de cruzimea executiilor din Piata Mare - Grosser Ring - unde la stalpul infamiei erau executati romanii care printre altele nu apucasera sa iasa din cetate noaptea sau refuzau sa merga prin glodul de pe "drumu vacii", trotuarele fiind rezervate nationalitatilor recunoscute. Daca ridicati ochii de la masa de partid vedeti magazinul Floașiu - acu parca Billa. Poate cautati pe cineva sa va explice cam cum a fost atunci cand primul roman a cumparat dupa razboi prima cladire pe Balcescu. Sau poate va intrebati de ce Mitropolia si Astra au cladiri lipite de zidul cetatii.