ActiveNews se confruntă cu cenzura pe rețele sociale și pe internet. Intrați direct pe site pentru a ne citi și abonați-vă la buletinul nostru gratuit. Dacă doriți să ne sprijiniți, orice donație este binevenită. Doamne, ajută!


După ce Raluca Turcan i-a urat „La mulți Ani!” baronului Samuel von Brukenthal, guvernatorul Transilvaniei Habsburgice, la data la care ar fi împlinit 300 de ani dacă n-ar fi fost de mult oale și ulcele, reacțiile n-au încetat să se rostogolească pe platformele de socializare: atât despre gafa de a-i ura unui mort să trăiască mulți ani, cât și despre idolatrizarea de către o reprezentantă a statului român a unui personaj care a fost reprezentantul ocupației străine într-un teritoriu românesc. O greșeală care ar fi costat-o funcția pe ministra Muncii într-un stat occidental, unde prostestatarii justiției rasiale sunt foarte vocali tocmai în chestiunea oprimărilor istorice, etnice sau nu. Iată ce îi răspunde Ralucăi Turcan (venită la Sibiu de prin părțile Moldovei) o sibiancă get-beget, Maria-Manuela Catrina, într-un text devenit viral pe rețelele de socializare:

„Stimata domna Raluca Turcan, daca ati fi crescut in #Sibiu probabil ca intelegeati mai bine de ce Samuel Von Brukenthal nu e nici pe departe doar umanistul luminat care merita sarbatorit de romani. Imi aduc aminte ca la istorie doamna profesoara Pavel - de la scoala de pe Spartacus - ne indruma sa scriem scrisori in care sa argumentam baronului dreptul nostru de a locui in interiorul zidurilor cetatii. Poate ca nu v-au spus consilierii dar romanii pe atunci erau vazuti de baron ca niste fiinte de categoria ultima. Poate ati auzit macar de rascoala lui Horia, Closca si Crisan - stiu nu erau liberali si din pacate nu erau nici in #echipacastigatoare. Tradati de ai lor - lectie utila si azi - au murit trasi pe roata sub stapanirea baronului. Nu se prea pomeneste in biografiile "luminatului" baron - si ati fi invatat daca treceati prin scolile sibiene - despre discriminarea feroce a romanilor ardeleni, nici un cuvant despre tragerea pe roata a fruntasilor rascoalei sau despre abolirea de catre Brukenthal, la presiunea nobililor maghiari - a legilor date de imparatul Iosif II in favoarea taranilor romani, ortodocsilor prea cuvioasa doamna. Nu se vorbeste nici de cruzimea executiilor din Piata Mare - Grosser Ring - unde la stalpul infamiei erau executati romanii care printre altele nu apucasera sa iasa din cetate noaptea sau refuzau sa merga prin glodul de pe "drumu vacii", trotuarele fiind rezervate nationalitatilor recunoscute. Daca ridicati ochii de la masa de partid vedeti magazinul Floașiu - acu parca Billa. Poate cautati pe cineva sa va explice cam cum a fost atunci cand primul roman a cumparat dupa razboi prima cladire pe Balcescu. Sau poate va intrebati de ce Mitropolia si Astra au cladiri lipite de zidul cetatii.


M-am saturat de #impostori care se numesc sibieni fara a intelege nimic din complicata istorie a locurilor. V-oti fi obisnuit in pozitia de preaplecata sluga dar nu asta e spiritul Sibiului!
Noi #sibienii adevarati, ne cunoastem si ne respectam istoria dar iubim Astra si il iubim pe Saguna. E ceva ce nu veti putea pricepe niciodata, nici respectul nici iubirea nu se nasc din pozitia de sluga!

Cand va mai duceti la Sebesu de Jos sa faceti poze pentru facebook poate ascultati macar versurile horei romanesti #HoraDezrobirii, #HoradelaRusca pe care o jucam in fiecare an de Rusalii - ca sa nu uitam! Hora este unică prin nodurile pe care le leaga si le deznoada.

"Cine face hora-n deal, slugile lui Brukenthal/ Cine face hora-n vale/ Slugile măriei sale,/Decât slugă la ciocoi/ Mai bine cioban la oi/Vom trăi cum vom putea/ La ciocoi n-om mai lucra/ De-om mânca frunză de fagi/ Nu vrem să mai fim iobagi/ Să spunem și la vecini/ Că pământul moștenim/ Haideți, fraților, cu noi/ Ca să mergem la ciocoi/ Să cerem pământu-napoi/ Pământul nu-i ciocoiesc/ Îi al celor ce muncesc/ De vreți să trăiți, ciocoi,/ Munciți alături de noi/ C-a sosit timpul, măi frate,/ Ca să ne facem dreptate/ Noi pământul îl muncim/ Noi stăpâni pe el să fim/ Faceți, țărani, horă mare/ Peste vechile hotare/ De la munți și pân-la mare/ Să-nvârtim hora frățească/ Pe câmpia românească/ Ca nimeni să nu-ndrăznească/ Pământul să ni-l răpească/ Decât iobagi la pământ/ Mai bine cu toți în mormânt" !”, a scris Maria-Manuela Catrina pe Facebook.
 
Postarea ei a adunat în nici 24 de ore aproximativ 3500 de reacții, 768 comentarii și 3100 de redistribuiri.