ActiveNews se confruntă cu cenzura pe rețele sociale și pe internet. Intrați direct pe site pentru a ne citi și abonați-vă la buletinul nostru gratuit. Dacă doriți să ne sprijiniți, orice DONAȚIE este binevenită. Doamne, ajută!


La Revoluția din 1989 la Sibiu au murit 100 de oameni, majoritatea în 22 decembrie. A fost orașul cu cei mai mulți morți, raportat la mărimea sa. Au fost dezinformări și manipulări, diversiunea războiului orchestrat între Securitate și Armată, civili înarmați, psihoza teroriștilor, încheiate cu episoade sângeroase și cu peste 500 de oameni ținuți de angajații MApN în Sala de sport în Bazinul de înot al UM 01512 mai bine de o lună, în condiții inumane. În anul 1999 jurnalistul Răzvan Butaru a investigat aceste evenimente și povestește pentru Turnul Sfatului ce a însemnat pentru el să arate României o parte mai puțin cunoscută la acea dată a evenimentelor tragice, petrecute la Sibiu.  

Sunt 34 de ani de la Revoluția din anul 1989. Joi seara, pe 21 decembrie, pe TVR1 a fost difuzată o ediție specială a emisiunii „Dosar România” în care regizorul Tudor Giurgiu, cel care realizat filmul „Libertate”, Cătălin Ranco Pițu, procurorul militar care a instrumentat dosarul Revoluției Române din decembrie '89 și jurnaliștii Răzvan Butaru și Cornel Mihalache, realizatori „Dosar România”, de la TVR, au vorbit despre haosul și tragediile care s-au petrecut la Sibiu în acea perioadă. Toți acești oameni au investigat, în cele mai mici detalii, evenimentele petrecute la Sibiu.


În urmă cu 24 de ani, jurnalistul Răzvan Butaru a făcut primele sale investigații cu privire la evenimentele de la Sibiu din anul 1989. Răzvan a povestit pentru Turnul Sfatului ce a însemnat pentru el această investigație.

„În 1999 porneam un proiect împreună cu Cornel Mihalache, la sugestia lui, de a investiga evenimentele din decembrie 89. Trecuseră deja 10 ani. Proiectul a fost întrerupt pentru alți 10 ani, când tot cu Cornel Mihalache am realizat serialul Decembrie roșu, în 18 episoade.

Dacă în decembrie 1999, eu am realizat investigația Sibiu – o altfel de revoluție, zece ani mai târziu, Cornel Mihalache merge pe urmele mele la Sibiu, iar peste alți patru ani, regizorul Tudor Giurgiu readuce în prezent episodul sângeros întâmplat la Sibiu acum 34 de ani, când 100 de oameni au fost uciși, masacrați, de cadre ale armatei române, conduse la Sibiu de locotenent-colonelul Aurel Dragomir”, spune Răzvan.

L-a impresionat povestea unui polițist rămas paralizat în urma bătăilor primite

În acest context, în platoul emisiunii difuzate în seara zilei e joi, 21 decembrie, acești oameni s-au întâlnit pentru a-și discuta concluziile și pentru a dezbate adevărurile descoperite de ei la Sibiu.

Citește și: Viața înainte de Revoluție: Turneul ”Junilor” în America. Cum au rămas doi sibieni printre ”indigeni”. Securitatea: ”Ca soliști au fost ”sursa” și Lucreția Ciobanu”

„Din punctul meu de vedere, concluziile din 1999 au fost complet pertinente, nu simt nevoia să retrag ceva anume. Pentru mine, Revoluția de la Sibiu a reprezentat prima mare investigație legată de fenomenul revoluționar din decembrie 89. A fost necesar să citesc mii de pagini de dosar, să cunosc oameni de tot felul. La Sibiu au fost trei părți implicate, fiecare cu interesul ei: oamenii simpli, participanți la revoluție, cadrele MI, Miliție și Securitate și, cea mai puternică atunci: Armata”, povestește Răzvan.

În investigațiile sale de atunci Răzvan a vorbit și cu col. Aurel Dragomir, comandantul Garnizoanei Sibiu și al UM 01512 Sibiu care i-a arătat jurnalul de intervenție, jurnal în care Răzvan a văzut ordinul de încetare a focului în Sibiu, dar și pe cel de începere. 
 


Spune că cel mai mult l-a impresionat povestea unui tânăr subofițer, tată a doi copii, rămas paralizat, într-un scaun cu rotile, dar nu în urma gloanțelor care l-au rănit pe când încerca să se salveze sărind gardul UM1512, unde li se spusese să se retragă, în cumplita zi de 22 decembrie 1989.

„Tânărul Adrian Mărgineanu a rămas paralizat în urma bătăii și a loviturilor primite după ce a fost rănit, lovituri primite de la soldații din unitatea militară. După ani de zile, aflu că acel om a fost părăsit de soție, iar anul trecut a murit.”

Pentru Răzvan a fost interesant să afle care dintre interlocutorii lui din 1999, participanți la revoluția din Sibiu, s-au dovedit foști turnători la securitate.
 


 col. Aurel Dragomir
 
„Mi s-a confirmat astfel că toată povestea pe care am perceput-o eu atunci stă în picioare și este practic adevărul acelor vremuri. Sibiu - o altfel de revoluție rămâne o investigație pentru televiziune incredibil de actuală, care demonstrează că evenimentele de la Sibiu nu au fost întâmplătoare, că unii combatanți au fost mai pregătiți decât ceilalți și au știut că a fost pregătită o uriașă manipulare, la care au participat din plin.”

Dosarul revoluției a fost închis fără a se găsi vinovați

Răzvan Butaru povestește pentru Turnul Sfatului că sentimentul cel mai puternic de revoltă îl simte atunci când se gândește la faptul că dosarul Revoluției a fost închis fără a se găsi vinovați. Dosarul a fost închis în anul 2015, dar redeschis un an mai târziu. 

La 34 de ani de la Revoluția din 1989 încă nu se știe cine a tras prima dată la Sibiu, cine i-a omorât pe primii doi revoluționari din Piața Mare sau cine l-a împușcat pe elevul militar care l-a făcut pe colonelul Dragomir să aibă un comportament inuman față de colegii săi din Miliție și față de civilii considerați atunci trădători.

„Dar sentimentul cel mai puternic este de revoltă pentru că iată, dosarul Revoluției de la Sibiu a fost închis, în urma lui nefiind găsit cineva vinovat, colonelul Dragomir, comandantul unității militare din Sibiu, scăpând basma curată. Poate și acesta este un motiv să continui să fac investigații jurnalistice pe tema revoluției române, încercând să scot adevărul la lumină și să indic vinovații de crime și profitorii de după decembrie 89”, mai spune Răzvan.
 


Răzvan Butaru este un jurnalist de 54 de ani cu o experienta de 30 de ani in media. Este realizator de emisiuni la Televiziunea Națională Română (TVR), realizator de documentare TV, din 1998. Din 1995 devine jurnalist de televiziune, dar și-a început cariera în presa românească, la începutul anului 1993, ca reporter radio, și apoi a continuat și ca reporter de investigație în presa scrisă românească.

Este preocupat de epoca comunistă, mai ales în timpul regimului lui Ceaușescu, realizând astfel câteva episoade de film documentar, într-un serial intitulat „Ceaușescu și poporul”.

În 2019, Răzvan Butaru este producător și, de asemenea, unul dintre realizatorii „Decembrie Roșu", un serial de filme documentare despre revoluția română din 1989, difuzat de Televiziunea Națională Română, pe postul TVR1. De asemenea este autorul unui proiect numit „Dosar România", o emisiune de reportaj și documentare, care dezvoltă subiecte actuale de mare interes și producătorul producției „Dincolo de hartă", o emisiune de reportaj care a câștigat peste 40 de premii naționale și internaționale ale televiziunii.

A câștigat de două ori premiul Uniunii Cineaștilor din România (UCIN), pentru film documentar, a fost premiat de Asociația Profesioniștilor Televiziunii Române (APTR), Uniunea Autorilor și Regizorilor de Film din România (UARF), Uniunea Jurnaliștilor Profesioniști din România. (UZPR), sau Clubul Român de Presă (CRP), pentru regia unor producții de televiziune care cuprind întregul spectru al publicării: film documentar, reportaj, producător de emisiuni și interviu de televiziune.