• Personal, n-aș privi atât de critic interviul dat de ambasadorul Zuckerman Ziarului de Iași. Nici chiar lipsa lui de optimism (frustrant, indiscutabil) în privința ridicării într-un viitor foarte apropiat a vizelor pentru români. Sub acest din urmă aspect se recurge insistent la argumentul că Polonia tocmai a obținut, în noiembrie trecut, eliminarea vizelor de intrare în SUA. Răspunzând, aș întreba numai dacă i se pare cuiva că România e comparabilă cu Polonia, azi, după 30 de ani de politică și guvernare atât de diferite – și cu rezultate atât de diferite între cele două țări? Interviul, mi se pare și mie, are și pasaje ce ar putea să justifice întrebarea dacă d-l Zuckerman continuă cumva (sau doar vrea să lase impresia că continuă) linia antecesorilor socialiști atunci când, de exemplu, exprimă, în termeni superlativi, o totală încredere în președintele Iohannis, primul ministru, ministrul Justiției și serviciile de informații (acestea din urmă, adevărat, exclusiv în materie antiteroristă – și nu, de pildă, legat de tot ce-au făcut în anii din urmă interferând grav cu actul de justiție). S-ar putea, desigur, să mă înșel, și de fapt d-l ambasador să conteze pe mecanisme prin care Administrația de la Washington va reuși să obțină cele mai bune rezultate în cooperarea cu cea de la București, independent de trecutul și de faptele de până acum ale unuia sau altuia dintre responsabilii de la București. Cu alte cuvinte, președintele și primul ministru să fie încurajați să facă pentru țară ceea ce trebuie, iar nu ceea ce și-ar dori, de exemplu, facțiunea foștilor colegi ai lui Traian Băsescu din PNL, partidul care i-a propulsat pe cei doi la vârful puterii din România. Și, de ce nu, în cele din urmă, președintele să intre el însuși în legalitate cu proprietățile proprii, atât de controversate încă din clipa candidaturii pentru primul mandat suprem; și un exemplu nefericit pentru integritatea publică și pentru actul de justiție corelativ ei.

  • Jefuirea nestingherită a pădurilor din România, ani la rând, arată poate cel mai bine că PSD, PNL și președintele au fost înțeleși între ei; și probabil că nu doar în privința aceasta.

  • Primarul Dorin Florea a fost amendat de CNCD pentru murdăriile lui rasiste, cum că romii ar trebui să facă copii numai dacă le dă voie Primăria. Așa vorbește acest smintit, în căutare de voturi la apropiatele alegeri, despre niște oameni cărora le este cel mai greu dintre noi toți să se ridice din situația în care ne-a adus politica nefastă a ultimilor 75 de ani.

  • Azi, Ziua internațională a Holocaustului. Istoricii vorbesc de circa 6 milioane de victime. De prigoana comuniștilor uneori se mai putea scăpa cumva, trecând în tabăra lor, în ultimă instanță – însă de naziști nu, etnia fiind un dat.

  • Săptămâna trecută, Donald Trump a participat la Marșul pentru Viață, eveniment anual anti-avort care are loc la Washington (a fost primul președinte din istorie care a făcut asta). Dacă cu decenii în urmă destui dintre noi n-am știut că un avort echivalează practic cu o crimă, în orice fază a sarcinii, astăzi toți o știm. În special pentru femei tema e una din cale afară de complicată; și cred că preoții care dau cu pumnul în masă greșesc. Și, totuși, cred că, pentru oricine, calea ar trebui să fie neapărat să evite să se ajungă la avort. Iar Trump și compatrioții săi tocmai au dat și ei un semnal extraordinar unei lumi care a mers prea departe.

  • Nefăcute în numele lui Hristos, faptele bune sunt morale - iar făcute în numele Lui sunt mântuitoare.

  • Prințul Harry și consoarta, americanca Meghan Markle, au anunțat că renunță la îndatoririle regale și că urmează să devină „independenți din punct de vedere financiar". Decizia vine după ce cei doi s-au tot anturat îndelung cu fostul prezident Barack Obama și d-na Michelle. Să fi dat oare stânga radicală de peste Ocean o mână de ajutor să fie făcută această micuță crevasă în zidurile multisecularului Buckingham?

  • Viața, la un pas să fie minunată: ai un plan, ai cu ce, dar n-ai cu cine.