Neo-marxiștii globaliști, europeni și nord-americani, cuceresc agresiv și în ceasul al doisprezecelea tot ce poate fi cucerit. Așa se explică și impunerea în România a lui Nicușor Dan ca primar al Bucureștilor. Ajunge să vedem cine au fost susținătorii lui Dan ca să înțelegem totul. Mai întâi Klaus Iohannis și PNL, parte a PPE (partidul european pretins creștin-democrat dominat de partidul neo-marxistei globaliste Angela Merkel). Partidele USR-Plus (Barna-Cioloș), afiliate la Renew Europe – grup din Parlamentul European, condus formal de Cioloș dar controlat de președintele francez Emmanuel Macron (celălalt pilon al neo-marxismului globalist european). În sfârșit, Iohannis și PNL au fost și sunt susținuți pe față (de aproape un an, de când s-a prezentat la post) de ambasadorul Zuckerman. Cum am putut vedea în tot acest timp (personal am scris de mai multe ori) el s-a dovedit un susținător la vedere și al politicilor neo-marxiștilor globaliști nord-americani, adversari neîmpăcați ai președintelui care l-a trimis aici și ai țării sale. Așadar, rămâne și pentru români speranța că peste două luni președintele Trump va câștiga alegerile și va reuși o alianță internațională care să se ridice împotriva răului tot mai devastator. Însă, creștini fiind, noi românii se cuvine ca nădejdea supremă să ne-o punem, ca mereu în istorie, în bunul Dumnezeu.

*O tânără, la 25 sau 30 de ani, pe care n-am mai văzut-o la biserică, așteaptă la ușa altarului cu darul și pomelnicul ei. De sub băsmăluța pastelată vesel se revarsă bogat și lung un păr negru lucind. Tenul măsliniu adâncește misterul unei penumbre ireale parcă, din care răsar doi ochi mari azurii. Tresare când părintele deschide ușa. Își îndoaie ușor genunchii, o mirabilă reverență, și, sfioasă, pune darul în mâinile părintelui – care întârzie câteva secunde mai mult privindu-i chipul. Îi adresează părintelui două cuvinte pe care nu am cum să le aud, se întoarce și pleacă. Traversează biserica privind în jos, vrând să evite parcă toți ochii ațintiți asupra ei. Și observ cum părintele o privește din nou insistent, preț de câteva secunde, și din spate: o talie strânsă și picioare lungi perfecte, rochia din in azuriu oprindu-se puțin deasupra genunchilor. Îmi mut gândul de la ea la părintele, și găsesc că duhovnicul meu s-a cam pierdut cu firea în prezența frumuseței trupului ei. Și că lumea din biserică nu putea să nu observe și ea neputința lui. Și că, da, lucrul acesta trebuia evitat de un duhovnic cu experiența lui. Uitasem demult toate acestea, până când, în Postul Paștelui, merg la spovedanie. Mărturisesc părintelui din nou multele mele greșeli și neputințe. Primesc dezlegarea și iertarea, și, ca și altădată când părintele nu e prea ocupat, mai schimbăm câteva cuvinte. Îmi spune cât se bucură că în ultimul timp vin la biserică oameni pe care nu i-a mai văzut vreodată venind, tineri mai ales. "În urmă cu două luni a venit pentru prima oară o tânără foarte frumoasă, și de cum am văzut-o m-am și întrebat în gând: <Oare ce-o aduce la biserică pe fata asta atât de frumoasă, când pentru mai toate asemeni ei duminica e zi de teatru, de plimbări, petreceri și altele la fel>? Pentru ca acum o lună să vină și la spovedit, și să aflu că un mic necaz personal a adus-o la credință. Nici nu știți cât mă bucur în asemenea cazuri… "Așadar”, am tresărit, "asta admira părintele la tânăra frumoasă, venirea la biserică și la credință”! Și în chiar acea clipă mi-au răsunat în minte, ca un reproș dureros pentru un creștin știind dar netrăind, aceste cuvinte ale Domnului Hristos: "Omul bun, din vistieria cea bună a inimii sale, scoate cele bune, pe când omul rău, din vistieria cea rea a inimii lui, scoate cele rele”.

 

*După 24 de ani am mers din nou la alegeri, și am votat cu AUR. Inclusiv cu un sentiment de duioșie pentru copiii din Piața Victoriei – minunați în curăția, în maturitatea, sacrificiul și anonimatul lor.

*Titlu-șoc, recent, la o televiziune din România: "Război civil între protestatarii Black Lives Matter și susținătorii lui Trump pe străzile din Portland. Un om a fost împușcat mortal.” Așadar o confruntare între două grupări adverse pe străzile unui oraș înseamnă război civil. Deci război civil în SUA cu doar două luni înainte de alegerile în care Trump trebuie oprit cu orice preț din drumul către al doilea mandat... Pentru că acesta este interesul tuturor celor ce privesc la Trump ca la cea mai gravă amenințare la adresa lor și a lumii pe care ei au creat-o și o domină copleșitor: o lume din care Dumnezeu trebuie alungat cu totul; în care guvernele țărilor să fie marionetele lor și să li se supună necondiționat; în care industria morții să producă anual miliarde de fetuși materie primă pentru companiile farmaceutice, cosmetice și de băuturi răcoritoare; în care ideologiile cele mai sinistre să domine educația; în care China comunistă să le poată împlini visul revanșei pentru prăbușirea comunismului – ideologia criminală prin care înaintași lor au ucis aproape 100 de milioane de oameni. Iată de ce, deci, trebuie împrăștiată, prin toate colțurile lumii și în fiecare casă cu un televizor, mizeria că SUA lui Trump se află în război civil. Răboi civil cu... un om împușcat mortal – pentru că cel mai adesea ticăloșia se însoțește și cu prostia. În orice caz la Digi24, o infecție purulentă, ca practic toate televiziunile de la noi, finanțate din bani publici cu zeci de milioane de euro de o guvernare la fel de infectă.

*Văd că unii îi consideră pe Iohannis și Orban un fel de dictatori. Personal mă mir, pentru că la un dictator poți să găsești până la urmă și ceva ce să apreciezi, spre deosebire de niște lachei ai străinil