ActiveNews se confruntă cu cenzura pe rețele sociale și pe internet. Intrați direct pe site pentru a ne citi și abonați-vă la buletinul nostru gratuit. Dacă doriți să ne sprijiniți, orice DONAȚIE este binevenită. Doamne, ajută!


La împlinirea a 129 de ani de la moartea lui Mihai Eminescu, vineri, 15 iunie, la mormântul poetului național din Cimitirul Bellu a fost oficiată o slujbă de pomenire.  Slujba de pomenire a fost săvârșită  de Preasfințitul Varlaam Ploieșteanul, episcop-vicar patriarhal, care a adresat  și un cuvânt de în­vățătură  persoanelor prezente la acest moment de rugăciune și re­cu­noștință.  Pomenirea poetului s-a făcut și la Catedrala Patriarhală din București, unde s-a făcut slujba parastasului.

Slujba a fost transmisă în direct  pe Facebook de Trinitas TV.
 
„Ca întotdeauna, și în această zi, Biserica noastră, ca o mamă, așa cum a numit-o poetul într-un text al său, se roagă pentru sufletul său.  Poetul Mihai Eminescu este socotit de Biserica noastră un vrednic și credincios fiu, care a subliniat în multe texte, mai ales în articolele sale din ziarul Tribuna, rolul major  pe care l-a ocupat această biserică în viața poporului român, mai ales în secolele de restriște. Anul acesta, în An Centenar, proclamat de biserica noastră  ca An Omagial al Unirii de neam și de credință și ca an comemorativ al marilor făuritori ai Unirii de la 1 Decembrie 1918, Mihai Eminescu are o dimensiune specială. Deși a  murit cu 29 de ani înainte de marele eveniment de la 1 Decembrie 1918 de la Alba Iulia, Mihai Eminescu, cu spiritul său profetic, a întrezărit acest moment și a luptat, în scurta și zbuciumata sa viață, pentru împlinirea lui.  În 1883, Eminescu a scris celebra „Doină”. Această poezie, născută din suferința poetului,  provocată de dezbinarea și neunirea românilor. S-a stins la 15 iunie 1889, cu speranța că românii, într-o bună zi, se vor regăsi în granițele aceluiași stat.  Ne gândim cu recunoștință în acest An Centenar la poetul nostru național,  pentru că el, alături de Ioan Slavici, este inițiatorul acestui proiect care, anul acesta, în 25 noiembrie, va fi sfințit în mod simbolic, și-anume înălțarea unei Catedrale Naționale, a unei Catedrale a Neamului”, a spus  Preasfințitul Varlaam Ploieșteanul, episcop-vicar patriarhal în cuvântul rostit după slujba de pomenire. 

Vreme de aproape 130 de ani, acest vis al lui Eminescu, de a se construi o Catedrală Națională, în care mulțimi de români să se roage pentru bine național, iată că se apropie de sfârșit, a adăugat PS Varlaam Ploieșteanul.

La finalul slujbei de pomenire, la mormântul poetului Mihai Eminescu va fi depusă o coroană de flori din partea Bisericii Ortodoxe Române.
 
Mihai Eminescu a fost un mare apărător al Bisericii strămoșești căreia i-a recunoscut și apreciat rolul important în dezvoltarea culturii și a limbii române.

Remarcabile sunt cuvintele sale: „Cine-o combate pe ea și ritualele ei poate fi cosmopolit, socialist, nihilist, republican universal și orice i-o veni în minte, dar numai român nu e”.

El a spus despre „Biserica răsăriteană” că este „de optsprezece sute de ani păstrătoarea elementului latin de lângă Dunăre”.