Zilnic primim informații despre problemele din ce în ce mai grave legate de cheltuielile exorbitante cu care se confruntă economia și finanțele Federației Ruse. Sunt afectate în cel mai înalt grad și resursele umane, iar Vladimir Putin in extremis, pentru a face față situației, generalizează recrutarea ca mercenari a infractorilor de drept comun și, mai nou, chiar și a celor încă necondamnați, dar care au dosare penale în curs de judecată. De cealaltă parte a frontului, în Ucraina, dincolo de uriașele pagube materiale, dincolo de cheltuielile cărora autoritățile nu le mai pot face față cu tot masivul ajutor extern, o realitate de-a dreptul alarmantă o constituie dezertările. Se estimează că lunar dezertează circa 5.000 de militari ucraineni, dar sunt și estimări conform cărora în acest an s-au sustras de la obligația de a-și apăra țara peste 100.000 de persoane. Din această perspectivă sunt mari probleme și cu ucrainenii refugiați, care sunt apți de luptă, dar refuză să se întoarcă în țara lor de origine. Reprezentanții statului polonez au încheiat cu reprezentanții statului ucrainean un acord scris, prin care cei circa 150.000 de ucraineni apți de luptă și refugiați în Polonia să se întoarcă în țara de origine pentru a lupta pe front. Aceștia însă refuză, iar autoritățile de la Varșovia nu au capacitatea necesară de a-i face pachet și de a-i trimite înapoi.

Statele Unite, după ce complexul militar și-a umplut traista și a încasat beneficii uriașe de pe urma înarmării Ucrainei, se confruntă acum, în prag de alegeri, cu o situație destul de grea, întrucât o bună parte dintre aceste cheltuieli le-au suportat nu numai cetățenii europeni, ci și cetățenii americani. Afirmațiile lui Trump cum că trebuie pus de urgență capăt războiului din Ucraina capătă în aceste zile din ce în ce mai multă credibilitate, astfel încât democrații, pentru a nu pierde alegerile, sunt obligați să se înscrie și ei cumva în acest trend impus de populație.

Europa pare din ce în ce mai sufocată din punct de vedere economic și financiar, pe măsura prelungirii unui război de uzură pe care îl finanțează la greu, în mod direct, cu armament și cu bani. Și în mod indirect, întrucât aprovizionarea cu combustibil ieftin rusesc, chiar dacă nu a fost sistată cu desăvârșire, a fost drastic diminuată și s-a ajuns în situația în care marii consumatori, cum este de exemplu Germania, se văd obligați să suporte cheltuieli foarte mari în special pentru achiziționarea gazelor lichefiate și firește că în aceste condiții crește nu numai dependența Europei față de Statele Unite, dar scad profiturile celor mai importante companii, care deja se văd puse în situația de a concedia personal în țările de origine, dar și de  a trece la concedieri și închideri de fabrici și uzine în statele în care au investit. Cum ar fi de pildă România. Din ce în ce mai serios se vorbește în Germania despre faptul că o recesiune nu mai poate fi evitată, iar în sistemul bancar, până de curând extrem de puternic, se mișcă periculos plăcile tectonice.

Tot acest tablou este agravat de dezvoltarea extrem de periculoasă a războiului purtat de Israel pe mai multe fronturi, care practic a încetat de a mai fi un război local și s-a transformat într-un război regional, existând și pericolul ca, în măsura în care conflagrația din Orientul Mijlociu intră în conexiune cu cea din Ucraina, să asistăm la transformarea unei conflagrații de uzură într-un război mondial după ce Războiul Rece s-a încheiat în mod evident pentru toată lumea.

Și tocmai fiindcă statele lumii au obosit, singura alternativă viabilă mai rămâne doar realizarea unor compromisuri pe ambele fronturi, dureroase pentru toate părțile beligerante, dar care ar fi de natură să pună capăt războiului și unor crize în lanț, care degenerează și nu mai pot fi controlate.