Ucraina beneficiază de ajutor din partea României în lupta împotriva atacurilor cibernetice din partea Rusiei. Ceea ce îi surprinde pe mulţi. Ţara est-europeană este în privinţa securităţii cibernetice una din naţiunile de frunte din Europa.

În UE, România este cunoscută înainte de toate pentru economia sa nedezvoltată şi mai puţin pentru know-how-ul său tehnologic. Însă când vine vorba despre combaterea fraudelor prin internet şi spionajul cibernetic, specialiştii români fac parte din grupul celor mai buni din Europa. Înalta competenţă IT îşi are rădăcinile în era comunistă a ţării: dictatorul Nicolae Ceauşescu a tratat cu prioritate absolută secţiile de inginerie şi matematică din universităţi, informează Rador, care citează un articol din ziarul elvețian Tages-Anzeiger.

Acum chiar şi NATO a apelat la Bucureşti pentru protejarea Ucrainei împotriva spionajului digital al Rusiei: experţi români urmează să ajute guvernul de la Kiev în activitatea de supraveghere şi să pregătească specialişti ucraineni în domeniul IT. În timp ce în estul Ucrainei trupele luptă împotriva rebelilor proruşi, serviciul secret intern rus FSB coordonează – potrivit părţii ucrainene – atacurile cibernetice împotriva unor instituţii guvernamentale. Beneficiind de sprijin din partea specialiştilor români s-a reuşit contracararea unor programe care urmau să facă inutilizabilă reţeaua de computere a guvernului sau să permită extragerea unor informaţii sensibile.

În cadrul summit-ului NATO din Ţara Galilor, preşedintele Barack Obama şi alţi şefi de guvern au decis să înfiinţeze cinci fonduri de sprijin, programe speciale finanţate de statele membre NATO care să vină în sprijinul Ucrainei la reformarea şi modernizarea armatei sale şi implicit la apărarea în faţa atacurilor cibernetice.

România s-a oferit în calitate de membru al alianţei transatlantice să coordoneze acest program, prin implicarea întreprinderii de stat Rasirom care protejează şi instituţiile României şi care, potrivit NATO, deţine o experienţă bogată în apărarea cibernetică.

În cadrul unei întâlniri cu media din străinătate, premierul român Victor Ponta a subliniat: „Încercăm să fim lideri regionali. De aceea NATO a ales România pentru intensificarea securităţii internetului şi pentru a împiedica un război cibernetic (în Ucraina).” Kievul nu a participat la această decizie, dar Ucraina cooperează din 2013 cu Bucureştiul în combaterea hackerilor, phishing-ului, pornografiei infantile şi aşa-numitor atacuri DdoS care duc la paralizarea unor site-uri web.

Recent, ministrul adjunct al comerţului SUA, Bruce Andrews a lăudat întreprinderea Bitdefender pentru crearea unuia din primele produse de securitate pentru reţele casnice, Bitdefender Box. Aceasta scanează circulaţia datelor din reţea pentru a identifica şi a bloca potenţiale riscuri de securitate. Andrews a subliniat că după limba engleză, româna este cea de-a doua limbă utilizată în Microsoftul din întreaga lume.

Europolul se bazează de asemenea pe know-how-ul cibernetic din România. Potrivit afirmaţiilor directorului Ron Wainright, 20 de procente din experţii de la apărarea cibernetică ai Europol sunt poliţişti români. Wainright a precizat în cursul unei vizite la Bucureşti: „Competenţa specialiştilor români în lupta de fiecare zi împotriva acestei ameninţări este ieşită din comun.” Expertiza lor se datorează probabil concetăţenilor care au făcut vâlvă în 2011 cu atacuri cibernetice la adresa SUA. Atunci, infractori români pe internet au sustras din conturi SUA un miliard de dolari, iar un şofer de taxi şomer, „Guccifer”, a accesat emailurile fostului preşedinte George W. Bush şi fostului ministru de externe Colin Powell.

 

Marcel Lehel Lazar a publicat fotografii de familie, printre care şi selfie-uri prezentându-l pe Bush cum se rade la duş. Alarmat de aceste breşe de securitate, FBI a creat un program în cadrul căruia au fost pregătiţi 600 de funcţionari români pentru combaterea criminalităţii cibernetice.

În aprilie Poliţia Română a desfiinţat un presupus cerc de infractori cibernetici şi a arestat 25 de români. Potrivit organelor abilitate un grup de 52 de români şi străini a furat, între februarie şi decembrie 2013, peste 15 milioane de euro din 24 de ţări.