În acest an, la data de 27 octombrie, ar trebui să aibă loc, conform tradiției, Pelerinajul de Sfântul Dumitru. Însă, evenimentul este pus sub semnul întrebării, din cauza restricțiilor impuse de Guvern fără dialog, până acum, cu Biserica. O declarație oficială, care lasă loc pentru speranțe, credincioșilor, a fost făcută, astăzi, de Vasile Bănescu, purtătorul de cuvânt al Patriarhiei Române, transmite și EvZ.

„Cred că rămânând în limitele foarte solide ale rațiunii, ale conștientizării situației realemte foarte dificile cu care ne confruntăm, considerăm că un eveniment atât de important precum pelerinajul din luna octombrie la Sfântul Dimitrie Cel Nou, ocrotitorul Bucureștiului, poate fi organizat și din acest sens, Patriarhia Română, Arhiepiscopia Bucureștilor au făcut demersuri oficiale pentru aducerea la cunoștință a autorităților îngrijorate, firește, de orice manifestare publică, a condițiilor pe care noi înșine le-am gândit, condiții limitative, condiții restrictive, condiții de maximă precauție de ordine și protecție față de credincioșii care vor veni, în așa fel încât să putem obține aprobarea necesară, organizării unui pelerinaj, nu ca în alți ani, ci a unui pelerinaj cu un număr mai restrâns de credincioși. Așa cum știm, nu se vine din afara Bucureștiului și a zonei Ilfov”, a spus Bănescu la Antena 3.

Numărul pelerinilor este mai mic decât la Iași

„Pelerinajul acesta din București are niște particularități care îl diferențiază de pelerinajul de la Iași. De exemplu, numărul pelerinilor care participă anual la sărbătoarea din 27 octombrie e considerabil mai mic, iar prin comparație cu pelerinajul de la Iași, acest număr este în general de trei ori mai redus.

De asemenea, cei mai mulți credincioși, în majoritatea lor copleșitoare vin individual, nu vin în grupuri organizate, iar pelerinii care veneau din provincie, oricum veneau cu automobilul. Nu este cazul anul acesta. Este un pelerinaj gândit și adecvat la condițiile actuale”, a mai declarat Bănescu, conform sursei citate.

Toamna, la final de octombrie, ne ducem cu gândul la fertilitatea pământului din care ne hrănim, dar și la roadele duhovnicești vizibile în sfinții lui Dumnezeu. Biserica Ortodoxă îi serbează în 26 și 27 octombrie pe doi Oameni care au luat numele Demetrei – zeița greacă a agriculturii – și l-au încreștinat.

Sunt doi sfinți pe care mulți îi confundă din cauza numelui și a datei de cinstire. Deși unul a fost proconsul (guvernator), iar altul păstor de vite, sigur sunt egali în ceruri. Dar parcursul lor spre Rai a fost diferit, scrie agenția de presă a Patriarhiei Române, Basilica.ro, care ne invită să-i cunoaștem pe Sfinții Dimitrie!

La un mileniu distanță

Marele Mucenic Dimitrie, Izvorâtorul de mir, a trăit în secolul al 3-lea, iar Cuviosul Dimitrie cel Nou, Ocrotitorul Bucureștilor, în al 13-lea. De aici și apelativul „cel Nou”. Primul a locuit în cetatea Salonic, pe teritoriul Greciei de azi, iar „cel Nou”, în satul Basarabi în actuala Bulgarie.

Mucenic – Cuvios

Biserica împarte sfinții în mai multe categorii. Și asta ne ajută să îi diferențiem clar pe cei doi „Dimitrie”, unul mucenic, altul cuvios.

Mucenicul Dimitrie provenea dintr-o familie nobilă, creștină în ascuns. Era apreciat pentru noblețea și frumusețea lui exterioară, pentru înțelepciunea și bunătatea sa. Din tinerețe a devenit strateg și specialist în arta militară, fiind numit, în ciuda vârstei lui, general al armatelor Tesaliei și proconsul al Greciei de către împăratul roman Maximian Galerius.

Cuviosul Dimitrie s-a născut la sat. La început a fost păstor de vite pe valea Lomului. A intrat de tânăr în monahism, la mănăstirea din apropierea satului său, amenajată într-o peșteră.

Tânăr martir – Monah înaintat în vârstă

Viețile celor doi sfinți au fost total diferite.

Mucenicul Dimitrie a murit de tânăr, fiind ucis la porunca împăratului Maximian. Acesta aflase că guvernatorul său era creștin și că el îl îndemnase pe un anume Nestor să-l înfrunte pe vandalul Lie - unul din luptătorii preferați ai împăratului. Sfântul Dimitrie a fost aruncat în sulițe, iar Sfântul Nestor, decapitat.

Viața Cuviosului Dimitrie a fost mult mai liniștită. În peștera de pe valea Lomului, sfântul a dus lupte cu sine însuși, prin post, rugăciune și privegheri. Se știu puține detalii despre viața sa. A ajuns la o vârstă înaintată și a fost înzestrat cu darul facerii de minuni. Și-a cunoscut dinainte momentul morții când, intrând în mijlocul a două pietre, și-a dat prealuminatul suflet în mâna lui Dumnezeu.

Tesalonic – București

Trupul Sfântului Mucenic Dimitrie a fost inițial îngropat în Salonic, dar în perioada cruciadelor, sau puțin mai târziu, a fost dus în Apus. Moaștele sale au revenit în locul martirajului în anii 1980. Racla cu cinstitele moaște se află în Catedrala Mitropolitană din Tesalonic, sfântul fiind considerat ocrotitorul spiritual al orașului.

Așa cum viața Cuviosului Dimitrie este puțin cunoscută, moaștele sale ar fi rămas la fel, dacă nu erau descoperite în mod minunat. La mult timp de la trecerea sa la cele veșnice, apa Lomului a crescut atât de mult încât a luat cele două pietre unde s-a așezat cuviosul înainte de moarte, precum și trupul lui. Potrivit sinaxarelor, Dumnezeu a descoperit în mod minunat sfintele moaște. Sfântul s-a arătat în vis fiicei unor oameni credincioși care pătimea de duh necurat. El i-a arătat locul unde se află sfintele moaște și i-a promis vindecare, dacă părinții ei le vor scoate din apă.

O vreme, cinstitele moaște au stat la Basarabi, iar în 1774 au fost aduse în Catedrala Mitropolitană (acum Patriarhală) din București, cuviosul fiind cinstit drept ocrotitorul spiritual al Capitalei.

Aproape 300.000 de români poartă numele de „Dimitrie” sau derivate, ne amintește Basilica în materialul publicat de Sorin Ionițe.