Românii din Serbia de nord-est rămân în atenția autorităților de la București și a celor de la Belgrad, comisia mixtă internațională pentru minorități reunindu-se, la finele lunii trecute, în țara vecină. Potrivit timocpress.org, cu ocazia discuțiilor, statul sârb, acuzat că nu respectă dreptul românilor de a avea școli, biserici sau mass media în limba română,  a recunoscut românii din Serbia de nord-est.

Conform sursei citate, la Zaiceri, Serbia, s-a întrunit comisia mixtă internațională pentru  îmbunătățirea poziției minorităților, la discuții fiind prezenți Ivan Boșniak, secretarul de stat al Ministerului administrației de stat și al autoconducerii locale din cadrul Guvernului Republicii Serbia, precum și Oliver Marius Dilof, consulul general al României în Serbia. Belgradul a susținut, prin vocea lui Boșniak, că Serbia are un cadru legal bun în domeniul protejării drepturilor minorităților naționale, dar, în același timp, în unele domenii mai sunt multe de făcut.

 

De asemenea, oficialul sârb a spus că în cadrul întâlnirii s-a discutat și despre popularizarea învățării limbii minorităților în cadrul sistemului de educație, înființarea de edituri particulare la nivel local, dar și despre sprijinul necesar membrilor minorităților naționale pentru ca acestea să-și exprime liber afilierea religioasă.

 

Există însă și chestiuni care, conform sursei citate, rămân „deschise”: funcționarea și activitatea Bisericii românești în partea estică a Serbiei, apoi educarea și informarea în limba minorităților naționale, ca de altfel și problemele legate de alegerea consiliului național. 

Reprezentantul Belgradului a explicat că Serbia pregătește două proiecte de lege privind îmbunătățirea poziției minorităților naționale, care urmau să intre în dezbatere publică pe 29 martie și pachetul de legi care va fi votat de parlamentari la următoare ședință parlamentară.

 Dilof a subliniat că în scopul unei bune colaborări fructuase cu Consulatul general al României, atunci când se pune problema respectării drepturilor minorităților naționale, trebuie avută în vedere și dezvoltarea economică a celor două state.

 

Prefectul districtului Zaiceri, Vladan Paunovici, a afirmat că zona a fost dintotdeauna un amestec de naționalități, și, conform recensământului din 2011 din Bulioț și Zaiceri, 307 persoane s-au declarat români, iar 6 254 „vlahi”. „Vlah” este identitatea inventată de statul sârb pentru a împărți comunitatea românească.

 

La rândul său, părintele Boian Alexandrovici, protopop al Daciei Ripensis și vicar al Timocului, care luptă pentru drepturile românilor, a declarat:„ A fost o discuție lungă cu reprezentanții statului Serbia și s-a ajuns la concluzia că ar tebui să se întâlnească mai des, iar informațiile să parvină pe cale directă și nu preluate de la unul la altul, ajungând deformate la destinație. Fără soluționarea problemelor, fără discuții cu localnicii nu se poate rezolva nimic. Nu cerem mult. Noi suntem cetățenii Serbiei și loiali acesteia, țară în care, de altfel, și trăim și dorim ca să ne fie rezolvate problemele de cei care ne guvernează. De asemenea, dorim să avem relații și să păstrăm legătura cu țara mamă, România”.

Părintele Boian Alexandrovici, cunoscut de ani de zile pentru lupta pe care o duce pentru respectarea drepturilor minorității române din ținuturile istorice Timoc, Morava, Homolie și sudul Dunării, își continuă, de altfel, misiunea de apărare a identității naționale a românilor din țara vecină și de apărare a Bisericii Ortodoxe Românești.

Un alt reprezentant al românilor din Serbia,  Zavișa Jurj, coordonator al Congresului Românilor din Serbia, a declarat, după întrevedere:  „S-a discutat despre problemele privind conservarea culturii și identității românești, păstrarea limbii, modului propice în care să se studieze aceasta în școli astfel încât cât mai mulți copii să fie educați în limba națională. S-a discutat despre problemele legate de biserică. Ceea ce ne preocupă cel mai mult pe noi din Congres este ceea ce s-a întâmplat cu Consiliul Național al minorității naționale vlahe, prin alegerea altei limbi, altei naționalități ... Atunci când împărțim o familie în români și vlahi nu e bine. Cred că noi, comunitatea și statul în care trăim, vedem despre ce e vorba și în mod sigur avem capacitatea de a rezolva toate problemele”.