Cele mai mari amenințări pentru pluralismul media din România provin din lipsa viabilității economice a pieței media, iar polarizarea partizană a media și nivelul scăzut de conștientizare publică a standardelor jurnalistice diminuează șansele unui teren comun societal și reprezintă o amenințare majoră pentru democrație, se arată într-un studiu comandat de Comisia Europeană, potrivit Agerpres. 

Conform studiului independent realizat de Centrul pentru pluralism și libertate în mass-media, a existat o stagnare sau o deteriorare generală în ceea ce privește riscurile la adresa pluralismului mass-mediei în toate țările vizate - cele 27 de state membre ale UE plus Regatul Unit, Albania și Turcia, informează joi un comunicat al Comisiei Europene. Studiul, luând în considerare, pentru prima dată, impactul evoluțiilor digitale, analizează amenințările și atacurile fizice și digitale asupra jurnaliștilor, condițiile lor de muncă, dar și aspecte precum pluralismul pieței, independența față de mediul politic și incluziunea socială.

În România, pluralismul pieței este domeniul de cel mai mare risc (76%) dintre cele patru analizate în cadrul Instrumentului de monitorizare a pluralismului mass-media, alături de protecția elementară a dreptului la exprimare și informare, independența politică și incluziunea socială. La acest capitol, doi indicatori sunt la cel mai înalt nivel (97%), respectiv influența proprietarului sau comercială asupra conținutului editorial și gradul de concentrare al platformelor online.

Și în ceea ce privește independența politică scorul de risc este mare în România, fiind evaluat la 76%, și el se explică prin chestiuni precum legislația și reglementările sau lipsa lor. În România, apreciază secțiunea studiului dedicat României, nu există garanții că media este independentă din punct de vedere politic (risc 90%) sau autonomă din punct de vedere editorial și nu există legislație sau autoreglementare la nivelul profesiunii care să prevină conflictul de interese, să limiteze controlul direct sau indirect al partidelor politice sau să protejeze autonomia media în numirea redactorilor șefi. Când vine vorba despre site-urile de știri, riscurile privind independența politică sunt și mai mari.

România stă ceva mai bine când vine vorba despre incluziunea socială, care are un risc de 70%. Principalii factori ai acestui risc sunt accesul minorităților la media (75%) și gradul de alfabetizare media (89%), care are legătură și cu dezvoltarea competențelor digitale și politicile pentru combaterea intoleranței online.

Protecția elementară a dreptului la exprimare și informare are cel mai redus nivel de risc în România dintre cele patru, de 41%. Cel mai mare risc îl prezintă aici accesul universal la media tradițională și la Internet (60%), în timp ce indicatorul privind standardele profesiei juridice prezintă un risc mediu, de 43%. Practic, notează studiul, deși accesul la această meserie nu este restricționat formal, el este semnificativ constrâns de vulnerabilități personale, economice și profesionale și de lipsa unor măsuri de protecție specifice care să asigure independența editorială.

Potrivit concluziilor studiului, cele mai mari amenințări pentru pluralismul media din România provin din lipsa viabilității economice a pieței media, întrucât nici statul și nici autoreglementarea jurnalistică nu pot furniza măsuri de protecție potențiale și nici nu pot servi ca factori de stimul pentru asigurarea de informații de încredere pentru toți.

Constatările studiului reprezintă o sursă importantă de informații pentru primul raport privind statul de drept, programat pentru luna septembrie, care va aborda în mod specific pluralismul în mass-media. Acestea vor fi incluse, de asemenea, în Planul de acțiune pentru democrația europeană, în Planul de acțiune pentru sectorul mass-media și audiovizual și în actul legislativ privind serviciile digitale, toate urmând să fie prezentate în cursul acestui an.

Instrumentul de monitorizare a pluralismului mass-mediei este cofinanțat de UE, ca parte a unei serii de proiecte menite să sprijine pluralismul și libertatea presei, mai precizează comunicatul Comisiei Europene.