ActiveNews se confruntă cu cenzura pe rețele sociale și pe internet. Intrați direct pe site pentru a ne citi și abonați-vă la buletinul nostru gratuit. Dacă doriți să ne sprijiniți, orice DONAȚIE este binevenită. Doamne, ajută!



Organizațiile Friends of the Earth Ungaria (MTVSZ) și CEE Bankwatch Network fac apel la guvernul ungar să oprească proiectul de exploatare a gazelor de șist din regiunea Békés (proiectul Corvinus), în estul Ungariei, care amenință sursele de apă și sănătatea populației din Marea Câmpie Ungară și Câmpia de Vest din România, informează Cotidianul.

Proiectul afectează direct 10 localități din Ungaria și poate avea efecte negative și pentru localități de la granița de Vest a României. Trei din cele 10 sonde planificate sunt apropiate de municipiul Salonta și comunele Ciumeghiu și Mădăras.

Organizația MTVSZ a mai subliniat într-o analiză din iulie 2022 că extracția gazelor de șist (prin fracturare hidraulică) din regiunea Békés ar provoca poluarea mediului, ar crește deficitul de apă și ar pune în pericol mijloacele de trai ale fermierilor locali. În ianuarie 2023, însă, a început extracția gazelor și în prezent este forat un al doilea puț.

„În vara anului 2022, guvernul ungar a lansat Planul Național de Acțiuni pentru Urgența Energetică drept reacție la criza energetică, care nu include nicio măsură de economisire a energiei sau de tranziție la energia regenerabilă, ci intenționează să crească producția internă de gaze într-un mod forțat”, a declarat Alexa Botár, directorul programului Climă și Energie al MTVSZ.

„Extracția gazelor de șist din regiunea Békés, la 3,5-4,5 km sub pământ, este o opțiune pe termen scurt periculoasă: rezervele de gaze de șist se vor epuiza în câțiva ani, astfel încât nu vor putea oferi securitate energetică pe termen lung, iar tehnologia de fracturare hidraulică este intens consumatoare de apă și are o serie de efecte negative asupra mediului. Criza energetică nu poate fi rezolvată prin creșterea dependenței de combustibili fosili, ci prin accelerarea economiei de energie și prin tranziția rapidă către energiile regenerabile”, a declarat Mátyás Molnár, ofițer al programului Energie, MTVSZ.

Studiul realizat de Friends of the Earth Ungaria și CEE Bankwatch Network analizează proiectul Corvinus ce constă în extracții de gaz neconvenționale din zona Bekes. ONG-urile au descoperit că proiectul are impact de mediu semnificativ, în special asupra surselor de apă și poate conduce la impact transfrontalier asupra surselor de apă din România, proiectul fiind situat foarte aproape de graniță.

În plus, întrucât proiectul a fost declarat de către guvernul maghiar ca fiind de importanță economică națională, consultarea publicului a fost alterată, nefiind făcute publice informații despre proiect. Evaluarea impactului asupra mediului este necunoscută și, în ciuda faptului că vor fi foarte afectați de proiect, localnicii din zonă au fost excluși din procesul de luare a deciziei, au primit puține informații sau deloc.

În Ungaria, cel mai mare risc asociat fracturării hidraulice este legat de resursele de apă potabilă. Tehnologia necesită o cantitate uriașă de apă – până la 15 milioane de litri pentru o sondă, pe care o injectează în subsol în amestec cu mai multe substanțe chimice, cu riscul de a contamina și resursele subterane de apă. Prin consumarea resurselor de apă din regiunea deja aridizată, proiectul Corvinus poate contribui la prăbușirea ecosistemului transfrontalier din zonă, care se bazează pe apă.

Potrivit Cotidianul, studiul recomandă:

• Oprirea proiectului Corvinus, deoarece se preconizează că va avea un impact negativ serios asupra mediului și social, inclusiv asupra apei, biodiversității și comunităților locale. Ungaria nu ar trebui să continue cu proiecte de gaze de șist din cauza acestor riscuri mari.

• Ungaria nu ar trebui să lanseze noi autorizații de exploatare care afectează zonele de conservare a naturii (de exemplu Natura 2000) sau alte zone valoroase din punct de vedere ecologic, sau sensibile din punct de vedere social/ecologic (de exemplu, zonele de câmpie cu deficit de apă sau alte efecte negative ale schimbărilor climatice).

• Guvernul maghiar ar trebui să efectueze o evaluare adecvată a impactului de mediu și social pentru toate proiectele noi de gaze, cu implicarea corespunzătoare a părților interesate și a publicului. În cazul în care proiectul poate avea un impact transfrontalier, țara în cauză trebuie informată în prealabil, astfel încât evaluarea impactului transfrontalier asupra mediului să poată fi efectuată.

• Proiectele bazate pe combustibili fosili nu ar trebui să fie considerate investiții prioritare și nu ar trebui să fie scutite de aplicarea legislației internaționale și a UE privind protecția mediului, de ex. procedurile necesare de evaluare a impactului, Convenția de la Aarhus. Acestea nu trebuie să aibă un impact negativ semnificativ asupra sănătății publice sau asupra comunităților din zonele de exploatare.

• Guvernul ungar ar trebui să accelereze tranziția energetică și să-și reducă treptat dependența de combustibilii fosili (importați și autohtoni)