Informații bombă apar în privința granturilor pentru Întreprinderile Mici și Mijlocii, fiind vorba despre peste 500 de milioane de euro, banii europeni ce au drept scop salvarea IMM-urilor, în contextul problemelor uriașe generate de pandemia COVID, scrie National.ro.

Este vorba despre suspiciuni de fraudă, fiind arătați cu degetul atât ministrul userist al Economiei, Claudiu Năsui, cât și apropiați ai acestuia. Premierul Florin Cîțu a anunțat că trimite Corpul de control să investigheze situația de la Măsura 3-granturi de investiții pentru IMM, în urma unei discuții pe care a avut-o cu  Năsui.
 
Se vehiculează că useristul ar fi avut acces – pe durata procesului de înscriere – la platforma gestionată de Serviciul de Telecomunicații Speciale (STS) și la date confidențiale, conform romaniatv.net.
 
Mai mult, ministrul ar fi avut chiar și un cont de administrator pe această platformă, deși acest rol ar fi revenit, în mod normal, doar directorilor și șefilor de agenții. Pe surse s-a aflat că la această platformă se înscriere ar fi avut acces și liderul USR sector 4, Paul ENE, deși acesta nu are o postură oficială în cadrul Ministerului condus de Năsui.

Conform sursei citate, s-a stabilit că din cele 531 de proiecte care au primit undă verde pentru finanțare, 353 au fost depuse în ultimele două zile de la finalul perioadei de înscriere pentru regiunea București-Ilfov, fiind cele mai multe cu punctaj maxim.

”Ceea ce a generat suspiciuni a fost procentul de cofinanțare, considerat cel mai important criteriu de departajare – 50-60%. Pentru că a existat un număr mare de solicitați, au fost aplicate criterii de departajare. În aceste condiții, au fost luate în considerare procentul de confinanțare, cifra de afaceri și momentul înscrierii”, potrivit romaniatv.net.

 Năsui a negat că a avut acces la platformă, dar a menționat că au fost ”parteneri externi Ministerului, cum ar fi băncile partenere” care au putut să o acceseze. ”Ne așteptam să vină multe solicitări în ultima sută de metri pentru că măsura este bazată pe un punctaj și nu pe criteriul de primul venit primul servit. Foarte multe solicitări au punctaj maxim pentru că aplicanții puteau vedea în aplicație care le este punctajul. Astfel puteau să își regleze solicitările în așa fel încât să ajungă la punctajul maxim.
În a doua zi a săptămânii, Ministerul Economiei a făcut publice marți listele firmelor care au aplicat pentru Măsura 3 – „Granturi pentru investiții acordate IMM-urilor”, aflându-se că au fost 27.736 firme care au aplicat pentru a obține bani europeni, în cadrul acestei proceduri.

Programul s-a lansat pe 4 decembrie 2020, ora 10.00, iar termenul final pentru înscrieri a fost 29 ianuarie 2021, ora 20.00.

Nu e primul userist intrat în vizorul presei pe tema fondurilor europene. În  2019, Rise Project publica o anchetă despre Dan Barna, prezidențiabil la acel moment. ”Șeful USR, partidul care a inițiat campania #FărăPenali, este supervizorul senin al unor fraude și conflicte de interese cu fonduri UE”, scriau, la acea vreme jurnaliștii. ”La bilanț, managementul care l-a consacrat pe Barna îi este profitabil sieși, în timp ce oameni aflați în cumpănă au beneficiat doar pe hârtie Vorbim despre persoane cu dizabilități sau proveniți din medii defavorizate, greu de integrat pe piața muncii și extrem de neglijate în România. În numele lor, Grupul de Consultanță pentru Dezvoltare – DCG, compania fondată de Dan Barna, a câștigat milioane sub pretextul facerii de bine. Trei proiecte europene generoase arată ca după război.

Banii s-au evaporat între amici cu facturi la comandă, în nepotisme, deturnări, plăți fictive, furturi de echipamente și discursuri despre frumusețea spiritului antreprenorial. Din partea beneficiarilor, multă dezamăgire. (…) Proiectele îngropate de Grupul de Consultanță și Dezvoltare – DCG s-au numit "Punți Comunitare” (social), "SES-am Deschide-te” (social) și "Biblioteca Bunelor Practici” (antreprenorial), iar aceasta e povestea lor. În centru se află candidatul Alianței 2020 USR PLUS, consultant pe fonduri europene, apoi fost secretar de stat în guvernul tehnocrat la Ministerul Fondurilor Europene. Barna, 44 de ani acum, a ieșit din firmă de îndată ce a intrat în minister”, mai susțineau cei de la Rise Project.