ActiveNews se confruntă cu cenzura pe rețele sociale și pe internet. Intrați direct pe site pentru a ne citi și abonați-vă la buletinul nostru gratuit. Dacă doriți să ne sprijiniți, orice DONAȚIE este binevenită. Doamne, ajută!


Inspectoratul de Politie al Judetului Dolj – condus de comisarul-sef Marius-Daniel Mirzacu (foto) – comite o tentativa de compromitere a surselor jurnalistice.

Reporterul Valentin Busuioc de la Lumea Justitiei a fost citat in dimineata zilei de miercuri, 3 septembrie 2025, de catre comisarul-sef Marin-Laurentiu Marica de la IPJ Dolj sa se prezinte vineri, 5 septembrie, la ora 10:00, la sediul inspectoratului, pentru a fi audiat in calitate de martor intr-un dosar vizand posibila savarsire a infractiunii de la art. 304 din Codul penal: divulgarea informatiilor secrete de serviciu sau nepublice (vezi facsimil).

In discutia telefonica avuta inainte de primirea citatiei pe e-mail, comisarul-sef Marica a explicat ca este vorba despre o speta in care Lumea Justitiei a trimis o adresa oficiala catre conducerea unei institutii din judetul Dolj, pentru a solicita punctul de vedere in legatura cu posibilele nereguli care ne-au fost semnalate la nivelul acelei institutii. Conducerea institutiei ne-a oferit punctul de vedere cerut, dar a si formulat o plangere penala vizand infractiunea de la art. 304 Cod penal (divulgarea informatiilor secrete de serviciu sau nepublice). Iar acum, potrivit lui Marin Marica, IPJ Dolj incearca sa afle cine sunt sursele care ne-au semnalat acele posibile nereguli de la nivelul respectivei institutii doljene. Dupa cum vedeti in facsimilul de mai sus, pe rolul IPJ Dolj s-a format dosarul nr. 1/220/P/2024.

Incheiem, subliniind ca un asemenea gest din partea organelor de urmarire penala (fie ele politisti sau procurori) este cat se poate de revoltator, in conditiile in care atat reglementarile europene, cat si bogata jurisprudenta a Curtii Europene a Drepturilor Omului garanteaza dreptul jurnalistilor de a-si proteja sursele. Lumea Justitiei va milita totdeauna pentru protectia surselor ziaristilor, care este o reglementare sanatoasa pentru orice democratie. In caz contrar, daca sursele gazetarilor ar fi divulgate, s-ar institui un regim de teroare la nivel national (atat pentru jurnalisti, cat si pentru avertizorii de integritate), iar opinia publica nu ar mai afla niciodata realitatea.

Iata normele nationale si europene privind protejarea surselor jurnalistice:

- Legea nr. 361/2022 privind protectia avertizorilor in interes public;

- art. 7 alin 1-3 din Legea audiovizualului nr. 504/2002:

„(1) Caracterul confidential al surselor de informare utilizate in conceperea sau elaborarea de stiri, de emisiuni sau de alte elemente ale serviciilor de programe este garantat de prezenta lege.

(2) Orice jurnalist sau realizator de programe este liber sa nu dezvaluie date de natura sa identifice sursa informatiilor obtinute in legatura directa cu activitatea sa profesionala.

(3) Se considera date de natura sa identifice o sursa urmatoarele:

a) numele si datele personale, precum si vocea sau imaginea unei surse;

b) circumstantele concrete ale obtinerii informatiilor de catre jurnalist;

c) partea nepublicata a informatiei furnizate de sursa jurnalistului;

d) datele cu caracter personal ale jurnalistului sau radiodifuzorului, legate de activitatea pentru obtinerea informatiilor difuzate”;

- art. 45-46 din Directiva UE 2019/1937 privind protectia persoanelor care raporteaza incalcari ale dreptului Uniunii:

„(45) Protectia impotriva represaliilor ca mijloc de protejare a libertatii de exprimare si a libertatii si pluralismului mijloacelor de informare in masa ar trebui sa fie furnizata atat persoanelor care raporteaza informatii despre acte sau omisiuni in cadrul unei organizatii ('raportare interna') sau catre o autoritate externa ('raportare externa'), cat si persoanelor care pun astfel de informatii la dispozitia publicului, de exemplu, direct catre public prin intermediul platformelor online sau al platformelor de comunicare sociala, sau catre mass-media, functionari alesi, organizatii ale societatii civile, sindicate sau organizatii profesionale si patronale.

(46) Avertizorii reprezinta, in special, surse importante pentru jurnalistii de investigatie. Furnizarea unei protectii eficace a avertizorilor impotriva represaliilor creste securitatea juridica pentru potentialii avertizori si, prin urmare, incurajeaza avertizarea in interes public si prin mass-media. In acest sens, protectia avertizorilor ca surse jurnalistice este indispensabila pentru a garanta rolul de 'gardian' al jurnalismului de investigatie in societatile democratice”.

Redam cauzele CEDO vizand incalcarea art. 10 din Conventia Europeana a Drepturilor Omului (libertatea de exprimare):

1. Goodwin impotriva Regatului Unit:

„Protectia surselor jurnalistice este una dintre conditiile fundamentale ale libertatii presei. (...) Fara aceasta protectie, sursele ar putea fi descurajate sa ajute presa sa informeze publicul despre chestiuni de interes public. In consecinta, rolul vital de gardian public al presei ar putea fi subminat, iar capacitatea presei de a prezenta informatii corecte si demne de incredere ar putea fi afectata negativ. (...) [Un] ordin de divulgare a sursei (...) nu poate fi compatibil cu art. 10 din Conventie, cu exceptia cazului in care este justificat de un interes public superior”;

2. Nordisk Film & TV A/S impotriva Danemarcei;

3. Voskuil impotriva Tarilor de Jos;

4. Financial Times Ltd si altii impotriva Regatului Unit;

5. Sanoma Uitgevers B. V. Impotriva Tarilor de Jos;

6. Telegraaf Media Nederland Landelijke Media B.V. si altii impotriva Tarilor de Jos;

7. Becker impotriva Norvegiei.

* Cititi aici sinteza detaliata a jurisprudentei CEDO

LUJU.ro