ActiveNews se confruntă cu cenzura pe rețele sociale și pe internet. Intrați direct pe site pentru a ne citi și abonați-vă la buletinul nostru gratuit. Dacă doriți să ne sprijiniți, orice DONAȚIE este binevenită. Doamne, ajută!



La opt luni dupa ce Inalta Curte de Casatie si Justitie a pronuntat cele doua hotarari definitive prin care a constatat nelegalitatea certificatului verde („pasaportului de vaccinare” – click aici si aici pentru a citi), acum instanta suprema marcheaza o noua premiera in materie de abuzuri pandemice.
 
Sigur: ICCJ s-a pronuntat la peste un an de la incheierea starii de alerta, dar esenta spetei consta in faptul ca romanii abuzati de autoritati in pandemie pot acum sa dea statul in judecata, ca sa solicite despagubiri pentru restrictiile la care au fost supusi in perioada decembrie 2021 – ianuarie 2022.

Mai exact, judecatorii ICCJ Alina-Nicoleta Ghica-Velescu, Adriana-Florina Secreteanu si Daniel-Gheorghe Severin au respins joi, 13 iulie 2023, recursul statului roman impotriva sentintei prin care judecatorul Amer Jabre de la Curtea de Apel Bucuresti a anulat Hotararea de Guvern nr. 1242/2021 privind prelungirea starii de alerta din decembrie 2021 pana in ianuarie 2022.

Amintim ca actiunea a fost deschisa de activistul civic Aurelian Popa, reprezentat de avocata Elena Corina Ciuchi.
 
Mascarada regimului Iohannis-Arafat: la rădacina răului a stat o structură-fantomă 
 
Prin aceeasi sentinta, judecatorul CAB a a ocolit interdictia din Legea nr. 554/2004 a contenciosului administrativ legata de suspendarea actelor emise in context epidemiologic si a aplicat direct Declaratia Universala a Drepturilor Omului, la fel cum facuse in cauza in care Elena Ciuchi fusese reclamanta, chiar daca acolo avocata atacase doar certificatul verde, nu intreaga hotarare de Guvern. Intre timp, sentinta din dosarul Ciuchi a ramas definitiva la Inalta Curte de Casatie si Justitie, instanta suprema stabilind astfel nelegalitatea pasaportului de vaccinare.
 
Elementul care distinge sentinta lui Amer Jabre consta in faptul ca magistratul de la Curtea de Apel Bucuresti a stabilit ca starea de alerta a fost prelungita (cel putin in intervalul decembrie 2021 – ianuarie 2022, in care si-a produs efectele HG 1242/2021) de catre o structura-fantoma. Mai exact: Legea nr. 55/2020 (privind unele masuri pentru prevenirea si combaterea efectelor pandemiei de COVID-19) prevede ca orice hotarare de Guvern legata de prelungirea starii de alerta trebuie emisa in baza unei hotarari a Comitetului National pentru Situatii de Urgenta (CNSU).
 
Acea hotarare a CNSU exista, iar in preambulul ei scrie ca a fost emisa in baza unui inscris intitulat „Analiza factorilor de risc privind managementul situatiei de urgenta generate de virusul SARS-CoV-2, pe teritoriul Romaniei la data de 05.12.2021”, intocmit de Centrul National de Coordonare si Conducere a Interventiei (CNCCI).
 
Acest CNCCI a aparut in legislatia romaneasca in anul 2014, cand Ordonanta de Urgenta nr. 1/2014 a modificat OUG nr. 21/2004, prevazand ca centrul trebuie infiintat prin hotarare de Guvern.
 
Problema este ca niciodata din 2014 pana in prezent nu a fost emisa vreo asemenea HG, omisiunea persistand de la un guvern la altul. Deci acel centru nu a existat nicicand. Astfel, Hotararea de Guvern nr. 1242/2021 (privind prelungirea starii de alerta din decembrie 2021 pana in ianuarie 2022) a fost emisa pornind de la o structura-fantoma, a concluzionat magistratul Amer Jabre intr-unul dintre argumentele pe baza carora a desfiintat HG 124/2021. Iar acum, constatarile judecatorului CAB au fost mentinute definitiv de catre Inalta Curte.
 
Redam minuta deciziei ICCJ nr. 3741/2023 din dosarul nr. 8178/2/2021:

„Respinge exceptia tardivitatii recursului formulat de paratul Guvernul Romaniei impotriva solutiei prin care s-a dispus suspendarea dispozitiilor din anexele H.G. nr. 1242/2021, invocata din oficiu.

Respinge exceptia nulitatii recursurilor invocata de intimatul-intervenient Secu Cristian Adrian.

Respinge recursurile formulate de paratul Guvernul Romaniei prin Secretariatul General al Guvernului impotriva sentintei civile nr. 1 din 4 ianuarie 2022 a Curtii de Apel Bucuresti – Sectia a IX-a contencios administrativ si fiscal si a incheierii de sedinta din 14 iulie 2022 a aceleiasi instante, ca nefondate.

Respinge recursul formulat de paratul Comitetul National pentru Situatii de Urgenta prin reprezentant legal Departamentul pentru Situatii de Urgenta din cadrul Ministerului Afacerilor Interne impotriva sentintei civile nr. 1 din 4 ianuarie 2022 a Curtii de Apel Bucuresti – Sectia a IX-a de contencios administrativ si fiscal, ca nefondat.

Definitiva. Pronuntata astazi, 13 iulie 2023, prin punerea solutiei la dispozitia partilor prin mijlocirea grefei instantei”.
 
Integral la Luju.ro