Într-un video semi-horror (aviz minorilor și persoanelor sensibile) efectuat de pe treptele de la Davos, cea mai proastă reprezentată a diplomației române din întreaga Istorie a României, USR-ista Oana Țoiu, minte cu nerușinare pe tema noii legi a cetățeniei din Ucraina, pe aria regimului zelenskist antiromânesc care prigonește sistematic cei peste 500.000 de români din teritoriile istorice românești folosiți doar pe post de carne de tun.

Dacă nu puteți urmări filmarea kinky-diplomacy de mai sus din rațiuni de sănătate citiți așa-zisele „Precizări de presă privind modificările legislative din Ucraina referitoare la dobândirea și păstrarea cetățeniei ucrainene”, turnate de MAE pe Facebook:

„Ministerul Afacerilor Externe informează că modificarea legislativă în cauză vizează obținerea cetățeniei ucrainene. În cursul ultimilor trei ani, legislația ucraineană cu privire la cetățenie a suferit mai multe amendamente, menite să ușureze obținerea cetățeniei ucrainene, fără a renunța la celelalte cetățenii deținute, de către cetățeni străini care luptă ca voluntari în cadrul forțelor armate ucrainene sau desfășoară activități umanitare pe teritoriul Ucrainei, familiile acestora, precum și pentru a menține și întări legăturile cu statul ucrainean ale comunităților ucrainene din străinătate.

Legea, adoptată în iunie 2025 și intrată în vigoare la data de 16 ianuarie 2026, nu se referă la persoane care au deja cetățenia ucraineană. Legea vizează în principal, deși nu exclusiv, comunitățile ucrainene din străinătate. De altfel, cele cinci state din prima listă aprobată de executivul ucrainean sunt statele în care locuiesc cele mai mari comunități ucrainene din străinătate.”

Este vorba de Germania, Cehia, Polonia, Statele Unite ale Americii și Canada. MAE n-a fost în stare să le numească în comunicatul cu informații false prin omisiune de mai sus.

Am publicat integral elucubrațiile Ministerului Amatorilor de Externe pentru a nu se spune că cităm cumva ceva trunchiat. Ca apoi să urle ca Țoiu pe scări cu fake-news-ul în gură, după cum afirmă în filmarea de mai sus, că știrea normală publicată de puțina presă românească ar fi chipurile „o informație falsă”.  Nu, nu este o informație falsă.

Împotriva interesului național

Ceea ce fac MAE și Țoiu se numește însă furnizare de informații false în detrimentul interesului național.

În realitate, Legea ucraineana nu vizează doar cetățenii celor 5 state din prima listă care vor să-și ia cetățenia ucraineană, ci și viceversa - cetățenii ucraineni care vor să-și ia cetățenia celor 5 state, indiferent de etnia solicitanților.

Prin similitudine, așa trebuie înțeleasă aplicarea legii și în raport cu România, dacă România ar fi fost inclusă în listă. Sigur, și unii și alții trebuie să îndeplinească condițiile legale pentru obținerea cetățeniei stabilite de legea fiecărei țări în parte.

În cazul românilor din Ucraina era important să fie inclusă și România întrucat, deocamdata, (re)dobandirea cetățeniei române de cître aceștia este privită ostil de către autoritățile Ucraina, fiind interpretată ca „atac la adresa siguranței naționale”, în ciuda sprijinul de miliarde pe care l-am dat pentru „siguranța națională” a republicii artificiale vecine.

În mod evident, asemenea liste cu tări „care se numără printre cei mai apropiați și siguri aliați” - după cum a afirmat MAE de la Kiev la momentul afisării listei celor 5, la 5 noiembrie 2025 - ne duce cu gândul că România nu este considertată un aliat nici apropiat și nici sigur pentru Ucraina.

Țoiu și MAE manipulează, spunând adevărul doar pe jumătate

Legea trebuie citită integral, nu doar articolul 10, la care face ea referire.

Mai există și art. 18, care spune:

„se completează alineatul întâi cu următoarea frază: „Cetățeanul Ucrainei, care este în același timp cetățean (subiect) al statului (statelor) ai cărui cetățeni (subiecți) dobândesc cetățenia Ucrainei în mod simplificat, poate renunța la cetățenia Ucrainei la cererea sa într-un stat străin, al cărui cetățean este, indiferent de locul său de reședință”;

- alineatul al douăsprezecelea, după cuvântul *„este permisă”, se completează cu cuvintele „dacă persoana este cetățean (supus) al statului (statelor) ai cărui cetățeni (supuși) dobândesc cetățenia ucraineană în mod simplificat sau”;

- după alineatul al douăsprezecelea se completează cu o nouă parte având următorul cuprins:

„Renunțarea la cetățenia Ucrainei nu este obligatorie pentru cetățeanul Ucrainei care a dobândit cetățenia (subiectul) statului (statelor) ai cărui cetățeni (subiecți) dobândesc cetățenia Ucrainei în mod simplificat”.

În acest sens, alineatele treisprezece - cincisprezece se vor considera, respectiv, părțile paisprezece - șaisprezece;

Așadar, lista statelor aprobată de Cabinetul de Miniștri al Ucrainei se referă nu doar la cetățenii acestora care solicită dobândirea în procedură simplificată a cetățeniei ucrainene, ci și la cetățenii ucraineni care dobândesc cetățenia unuia sau mai multor state din această listă.

Articolul 18 cuprinde prevederi cât se poate de clare în acest sens.

Practic, Ucraina instituie cu statele din lista aprobată regimul dublei și multiplei cetățenii.

Pentru conformitate publicăm și versiunea originală ucraineană a modificărilor operate la articolul 18 al Legii, urmată de reacțiile normale ale politicienilor normali din România și ale comunității românești din Ucraina: 

„11) у статті 18:

частину першу доповнити реченням такого змісту: "Громадянин України, який одночасно є громадянином (підданим) держави (держав), громадяни (піддані) якої (яких) набувають громадянство України у спрощеному порядку, може вийти з громадянства України за його клопотанням в іноземній державі, громадянином якої він є незалежно від місця його проживання";

частину дванадцяту після слова "допускається" доповнити словами "якщо особа є громадянином (підданим) держави (держав), громадяни (піддані) якої (яких) набувають громадянство України у спрощеному порядку або";

після частини дванадцятої доповнити новою частиною такого змісту:

"Вихід з громадянства України є необов’язковим для громадянина України, який набув громадянство (підданство) держави (держав), громадяни (піддані) якої (яких) набувають громадянство України у спрощеному порядку".

У зв’язку з цим частини тринадцяту - п’ятнадцяту вважати відповідно частинами чотирнадцятою - шістнадцятою;”

Presa românească din Bucovina ocupată face o trecere în revistă a reacțiilor politice complet ignorate de Țoiu și răspândacii ei: 

Reacția opoziției parlamentare (AUR):

Deputatul AUR Alexandru Bordian afirmă că excluderea României din lista statelor cu care Ucraina acceptă dubla cetățenie transmite un semnal negativ în raport cu sprijinul oferit de București și afectează direct comunitatea românească din Ucraina.

„România a oferit sprijin constant Ucrainei, însă autoritățile de la Kiev au adoptat o lege care permite dubla cetățenie pentru alte state și exclude România, decizie care afectează direct cei peste 500.000 de români din Ucraina”, a declarat Alexandru Bordian.

La rândul său, deputata AUR Geanina Șerban susține că excluderea României reflectă lipsa de fermitate a autorităților de la București.

„Sute de milioane de euro au fost trimise ca sprijin, iar România primește în schimb un refuz clar și dispreț. Comunitatea românilor din Ucraina este umilită”, a afirmat Geanina Șerban, acuzând guvernanții de pasivitate în apărarea drepturilor minorității românești.

Alte reacții politice în România

Deputatul PSD Marius Budăi a condamnat public noua legislație ucraineană, apreciind că aceasta discriminează comunitatea românească și solicitând o reacție fermă din partea autorităților române, inclusiv reevaluarea sprijinului acordat Ucrainei în procesul de aderare la Uniunea Europeană.

„Când permiți acorduri de dublă cetățenie cu Polonia, Cehia sau Germania, dar excluzi România, atunci este clar o sfidare la adresa țării noastre și un tratament umilitor pentru familiile etnicilor români care au murit pe frontul ucrainean”, a scris Marius Budăi pe Facebook, citat de AGERPRES. Acesta a cerut președintelui Nicușor Dan și ministrului Afacerilor Externe, Oana Țoiu, să solicite de urgență explicații autorităților de la Kiev.

Poziția PSD

Într-un comunicat transmis AGERPRES, Partidul Social Democrat a solicitat Administrației Prezidențiale și Guvernului României, prin Ministerul Afacerilor Externe, să clarifice motivele pentru care România a fost omisă de pe lista statelor eligibile pentru acorduri de dublă cetățenie cu Ucraina.

PSD avertizează că această omisiune afectează direct comunitatea românească din Ucraina și contrastează cu sprijinul constant și necondiționat oferit de România pe durata războiului ruso-ucrainean. Social-democrații atrag atenția că o astfel de abordare poate influența negativ inclusiv parcursul european al Ucrainei.

Reacția comunității românești din Ucraina

Avocatul ucrainean de origine română Eugen Pătraș consideră că limitarea listei la cinci state reprezintă o subapreciere a României din partea autorităților de la Kiev.

„După ruși, comunitatea de români este a doua din punct de vedere numeric și, având în vedere sprijinul necondiționat pe care îl acordă România Ucrainei și sutele de etnici români care au căzut la datorie pe front, era normal ca și România să fie inclusă”, a declarat Eugen Pătraș pentru AGERPRES. Acesta a subliniat că decizia creează impresia unui tratament discriminatoriu față de unele state membre ale Uniunii Europene.

Comisia pentru politică externă din Senatul României

Președintele Comisiei pentru politică externă din Senatul României, senatorul Titus Corlățean, a luat notă cu profundă îngrijorare de decizia autorităților de la Kiev, prin care România a fost omisă din lista statelor pentru care Ucraina a reglementat posibilitatea de a avea acord de dublă cetățenie, un nou gest care aduce atingere prezervării identității românilor din Ucraina și pune sub semnul întrebării onestitatea autorităților de la Kiev în relația cu România.

Comisia pentru politică externă din Senatul României și alte structuri competente din Parlamentul României vor acționa cu rigoare și strictețe în gestionarea relațiilor bilaterale dintre România și Ucraina, cu luarea în considerare a modului prezent și viitor în care autoritățile de la Kiev își vor reconsidera poziția privind necesitatea respectării standardelor europene privind protecția minorităților naționale și a identității etnicilor români din Ucraina. Totodată, Comisia pentru politică externă din Senatul României solicită decidenților politici și instituționali de la București – Președinția României și Guvernul, începând cu extrem de discretul Minister al Afacerilor Externe, să acționeze cu fermitate și asumat pentru a obține garanții privind prezervarea identității naționale a românilor din Ucraina la standarde europene, inclusiv să soluționeze recunoașterea dreptului la dublă cetățenie și pentru cetățenii ucraineni de etnie română.

Citiți și Anatol Popescu, Reprezentant al Românilor din Ucraina, acuză MAE de FAKE-NEWS și confirmă analiza ActiveNews într-o Opinie adresată lui Nicușor Dan, Oanei Țoiu și lui Eugen Tomac. Se așteaptă scuze pentru DEZINFORMARE