ActiveNews se confruntă cu cenzura pe rețele sociale și pe internet. Intrați direct pe site pentru a ne citi și abonați-vă la buletinul nostru gratuit. Dacă doriți să ne sprijiniți, orice DONAȚIE este binevenită. Doamne, ajută!



Gigantul farmaceutic Pfizer a dat în judecată guvernul polonez pentru neplata a 60 de milioane de doze de vaccin COVID-19, pe care l-a dezvoltat împreună cu BioNTech, anunță Politico.

Procesul, care are loc în contextul în care Polonia se pregătește pentru o schimbare de guvern în urma alegerilor din octombrie, marchează punctul culminant al unei lupte de 19 luni între Varșovia și Pfizer în legătură cu un surplus de doze de vaccin.

Dar rădăcinile conflictului pot fi urmărite mai departe: până la contractul uriaș de 1,1 miliarde de doze pe care Comisia Europeană l-a semnat cu Pfizer în 2021, care a devenit controversat pentru schimbul de mesaje text raportat între președintele Comisiei Ursula von der Leyen și directorul general al Pfizer, Albert Bourla, în perioada premergătoare negocierilor.

"Pfizer și BioNTech încearcă să determine Polonia să își respecte angajamentele privind comenzile de vaccin COVID-19 plasate de guvernul polonez, ca parte a contractului de aprovizionare a Uniunii Europene semnat în mai 2021", a declarat pentru POLITICO un purtător de cuvânt al Pfizer, adăugând că BioNTech se alătură, de asemenea, procedurilor.

Potrivit cotidianului polonez Gazeta Prawa, Pfizer a intentat procesul civil la o instanță din Bruxelles, deoarece dozele au fost achiziționate prin intermediul unor contracte de achiziții comune ale UE, întocmite în conformitate cu legislația belgiană.

Întrucât se pare că prima audiere va avea loc pe 6 decembrie, iată cum s-a ajuns în acest punct.

În 2021, Comisia a semnat cu Pfizer un contract care a schimbat regulile jocului pentru până la 1,8 miliarde de doze de vaccin COVID-19; din acestea, 1,1 miliarde de doze ar urma să fie comandate în cele din urmă. Acest acord de achiziție comună, negociat de Comisie în numele țărilor UE, a eclipsat achizițiile anterioare de vaccinuri ale blocului și a determinat alți producători de vaccinuri să se plângă că sunt eliminați de pe piață.

Dimensiunea contractului a fost de atunci o piatră de moară în jurul gâtului Comisiei, și nu doar din cauza problemelor de transparență legate de refuzul Ursulei von der Leyen de a discuta despre orice rol personal pe care l-ar fi putut juca în negocieri. De asemenea, a obligat țările să cumpere doze de care, se pare, nu ar fi avut nevoie.

În aprilie 2022, ministrul polonez al sănătății de atunci, Adam Niedzielski, a anunțat că țara a încetat să mai primească livrări de vaccinuri. El a declarat că Polonia a invocat o clauză de forță majoră din contract, invocând presiunea financiară cauzată de afluxul de refugiați din războiul din Ucraina și de perturbările economice care au urmat. El a explicat, de asemenea, că îmbunătățirea situației pandemiei a însemnat o nevoie mai mică de vaccinuri. La acea vreme, guvernul polonez era condus de un populist înflăcărat, Mateusz Morawiecki, din partidul Lege și Justiție (PiS), iar în multe chestiuni Polonia era în mare măsură izolată.

Cu toate acestea, nu a durat mult până când un grup de alte nouă țări, toate din Europa Centrală și de Est, au urmat exemplul Poloniei. Deși nu au mers atât de departe încât să oprească livrările, acestea s-au plâns că au fost obligate să cheltuiască bani pe doze de care nu aveau nevoie într-o perioadă de turbulențe economice. Aceste țări au făcut presiuni asupra Comisiei pentru a redeschide acordul și au ridicat problema în repetate rânduri în cadrul reuniunilor miniștrilor sănătății din UE.

Comisia a reușit să obțină angajamente din partea Pfizer de reprogramare a unor livrări, dar acest lucru nu a fost suficient pentru a liniști capitalele.

Pe măsură ce ratele de vaccinare au stagnat, țările din afara grupului din Europa Centrală și de Est au început să se alăture apelului pentru o renegociere. La un moment dat, capitalele au început chiar să ceară o mai mare transparență în ceea ce privește negocierile inițiale dintre Pfizer și Comisie. "Ce s-a promis? Am dori cu adevărat să știm", a declarat ambasadorul belgian Pierre Cartuyvels în decembrie 2022.

În luna mai a acestui an, Comisia a anunțat în mod discret o renegociere substanțială a acordului incriminat. Aceasta reducea - cu o sumă nespecificată - numărul de doze restante, în timp ce livrările vor fi, de asemenea, mai eșalonate, până în 2026. Cu toate acestea, Polonia a refuzat să semneze acordul revizuit.

Chestiunea părea moartă, fără nicio veste că Pfizer ar fi fost gata să dea în judecată guvernul până acum.
 
Momentul este notabil, venind după alegerile din octombrie din Polonia, în urma cărora PiS a pierdut majoritatea de guvernare, iar opoziția a câștigat suficiente locuri pentru a-l pune la putere pe moderatul de centru-dreapta Donald Tusk.

Pfizer îi prezintă lui Tusk o notă de plată sărată, care ar putea ajunge până la 1,2 miliarde de euro, pe baza unui preț de 19,50 euro pe doză, după cum a relatat Financial Times (detaliile exacte ale contractului rămân secrete).
 
De asemenea, această decizie vine într-un moment în care economia poloneză, de obicei în forță, se află acum în criză; pentru Pfizer, însă, este un semnal clar pentru orice țară care ar putea dori să se eschiveze de la plata a ceea ce datorează.

Dar va fi o încurcătură pentru Tusk, care va dori să mențină bunele relații cu Bruxelles-ul și s-ar putea simți mai presat să onoreze acordurile negociate prin intermediul unui contract de achiziții publice comun al Comisiei.

Purtătorul de cuvânt al Pfizer a declarat că decizia a fost luată "în urma unei încălcări contractuale prelungite”.