Funeraliile Regelui Mihai I au readus în prim-plan posibila schimbare a formei de guvernământ cu monarhia constituțională.  Președintele Senatului, Călin Popescu-Tăriceanu, a declarat, luni, că tema schimbării formei de guvernământ cu monarhia constituțională merită o dezbatere cât mai amplă la nivelul societății, scrie Agerpres. Tăriceanu a adăugat că opiniile sale monarhice sunt deja cunoscute, sistemul constituțional românesc fiind unul „hibrid, care are sădiți în el germenii conflictului”. 

„Organizarea unui referendum presupune întâi o dezbatere și cred că în special pe acest subiect e nevoie nu numai de o dezbatere, ci și de a cântări foarte bine argumentele în favoarea organizării unui referendum. Sunt convins că în ultima perioadă simpatia pentru Casa Regală - iar acest lucru l-am văzut încă din 2011, când a venit regele Mihai în Parlament - a crescut foarte mult și încrederea românilor în forma de guvernământ denumită monarhie constituțională. De aceea, cred că un astfel de subiect merită o dezbatere cât mai amplă la nivelul societății, dar trebuie să reunim acele forțe care sunt favorabile și să convingem cât mai mulți dintre cetățeni cu privire la utilitatea schimbării formei de guvernământ. În cazul în care subiectul va deveni unul de interes, putem să demarăm aceste discuții anul viitor", a precizat președintele Senatului, în cadrul unei declarații acordate presei. 

El a adăugat că opiniile sale monarhice sunt deja cunoscute. Potrivit lui Tăriceanu, sistemul constituțional românesc este unul „hibrid, care are sădiți în el germenii conflictului”. 

„Acest paralelism de putere executivă între Guvern și președinte a dus permanent la tensiuni, la conflicte. Suntem una dintre puținele țări din Europa care face o excepție de la regula democrațiilor parlamentare, unde președintele joacă un rol - nu simbolic - ci mai degrabă de reprezentare. La noi este această problemă permanentă pe care va trebui să avem curajul să o abordăm, pentru că altfel energiile societății, într-o măsură importantă, sunt consumate pe dezbateri sterile", a susținut el. 

În opinia sa, monarhia constituțională are avantajul că situează monarhul „deasupra și în afara” jocului politic și a partidelor politice. 

„Președintele, în loc să fie arbitru, preferă tot timpul să fie un jucător, care, în loc să-și îndeplinească rolul constituțional de a media între puterile statului, devenind jucător, își pierde credibilitatea. Și, atunci, sigur că tot sistemul constituțional suferă din acest motiv", a completat Tăriceanu. 

În ceea ce privește propunerea legislativă referitoare la reglementarea statutului juridic al Casei Regale a României, Tăriceanu, care este unul dintre inițiatori, a afirmat că în spațiul public au apărut foarte multe comentarii făcute cu „o totală necunoaștere” a conținutului proiectului. 

„Prin acest proiect de lege dorim să dăm un statut de instituție de utilitate publică, care să fie recunoscut și care să poată să intre în dialog cu celelalte instituții publice din România și există o prevedere potrivit căreia, ca instituție de utilitate publică, va avea o minimă schemă de personal încadrată, care să ajute la funcționarea instituției și care, sigur, urmează să fie finanțată de la buget, prin hotărâre de guvern, dar care presupune niște sume care sunt, după părerea mea, nesemnificative. Aceasta este toată latura materială și pecuniară a acestui proiect. Regret că au fost atât de multe știri care au apărut, false, și care au umbrit proiectul care nu face decât să arate că România știe să își recunoască valorile, simbolurile, știe să își prețuiască trecutul și contribuția regalității la evoluția României", a explicat președintele Senatului. 

El a estimat că proiectul va fi supus dezbaterii în sesiunea parlamentară următoare. 

„Cred că ar trebui să existe, inclusiv, din partea măcar a PNL-ului susținerea pentru acest proiect. Cu toate că pe liderul PNL-ului l-am văzut făcând comentarii deplasate în legătură cu proiectul de care vorbim", a adăugat Călin Popescu-Tăriceanu.