Președintele Senatului, Călin Popescu-Tăriceanu, a transmis un mesaj clar ambasadorilor români, la reuniunea anuală a diplomației române, sugerând că politica externă a României, care de cele mai multe ori este una umilă și disciplinată, nu va aduce beneficii României. Mai mult, Tăriceanu a amintit celor care consideră că asigurările privind securitatea României, date verbal de aliați, pot fi trecătoare, pentru că, spune el,  niciuna dintre „zodiile” de securitate sub care a trăit teritoriul nostru nu a durat la nesfârșit.
În politica externă a României ar trebui să primeze principiul suveranității naționale, dar aceasta nu înseamnă un naționalism de tip populist, a declarat marți președintele Senatului, Călin Popescu-Tăriceanu, la Reuniunea Anuală a Diplomației Române, conform Agerpres.
 
Puterea unei națiuni, influența ei în relațiile internaționale nu se măsoară doar economic și militar, nu reprezintă o chestiune care ține exclusiv de strategie și de geopolitică, ci, în opinia sa, o națiune capabilă capătă greutate și dacă are un proiect și se conduce după principii — ceea ce a dovedit-o generația de români de acum un veac, a subliniat președintele Senatului.

„Adoptat de generația noastră, proiectul suveranității statului — națiune ar putea avea darul de a scoate din anonimat și invizibilitate politica externă românească. Să nu ne facem iluzii — simpla condiție de aliați loiali, disciplinați și tăcuți nu ne va aduce recunoaștere, ne oferă poate o securitate de care țara noastră s-a bucurat de puține ori în trecut, o securitate care, dacă luăm în calcul impredictibilitatea ce pare să definească acum procesul de luare a deciziilor de politică externă de către cei mai puternici dintre aliații noștri, nu este garantată pentru eternitate. Niciuna dintre 'zodiile' de securitate sub care a trăit teritoriul nostru național (...) nu a durat la nesfârșit, ceea ce înseamnă că puterea pe care ar trebui să o proiectăm în politica noastră externă, cum nu poate fi doar una a armelor și fidelității față de alianțe și parteneriate strategice, ar trebui să fie în egală măsură și una a convingerilor, a proiectelor și principiilor după care ne conducem viața noastră națională. (...) În politica noastră externă ar trebui să primeze principiul suveranității naționale, ceea ce nu înseamnă că suntem toți chemați să devenim naționaliști patrioți în sens populist și declamator. Națiunea noastră este profund europeană și, ca atare, eminamente civică. A sosit tipul să ne purtăm ca o națiune de oameni liberi, de cetățeni egali, legați unii de alții, nu de mitologii și de ideologii și de credința comună în democrația liberală, în constituționalism, în reprezentare politică, în libera inițiativă și domnia legii”, a subliniat președintele Senatului.

Potrivit lui Tăriceanu, crizele și tensiunile diplomatice din acest moment au toate ca punct de plecare o desfășurare militară de forțe fie reală, ca în Ucraina de Est, fie potențială, ca în Asia de Nord-Est.

"Protagoniști în relațiile internaționale par să fie statele ori entitățile nestatale de tipul ISIS care au atât resursele cât și înclinația de a isca un conflict armat cu implicații globale. Când consecințele conflictelor nu au capacitatea de a depăși nivelul local sau regional (...), asemenea încleștări, oricât de virulente ar fi, nu sunt considerate suficient de importante pentru ordinea mondială. (...) În ultimul sfert de veac maceta a produs la scară globală mai multe victime decât armamentul strategic, ceea ce înseamnă că statele slabe, lipsite de putere, pot provoca dezastre umanitare mai mari decât au reușit să producă după cel de-Al Doilea Război Mondial puterile nucleare. Această constatare ar trebui să ne facă să revizuim fie și doar parțial perspectiva realistă pe care o avem asupra relațiilor internaționale și mai ales asupra rolului pe care politica externă a României îl poate juca în lumea contemporană. Să recunoaștem — țara noastră nu va fi niciodată în situația de a proiecta în politica internațională o putere economică și militară masivă. Ceea ce nu înseamnă că România trebuie să se resemneze cu o condiție de actor secundar, al cărui profil internațional să fie definit exclusiv de statutul de membru al UE și al NATO. Pentru noi, ca români, Centenarul unității noastre ar putea fi nu numai un prilej de celebrare festivă, dar și o sursă de inspirație pentru viitor, inclusiv în planul politicii externe", a spus liderul ALDE.

Tăriceanu a arătat că, dacă România își ia în serios propria sa istorie, ar putea deveni o forță etică pe scena globală, o scenă dominată de zgomotul armelor, de Realpolitik, de indiferența față de dezastrele umanitare și de suprimare a libertăților.