ActiveNews se confruntă cu cenzura pe rețele sociale și pe internet. Intrați direct pe site pentru a ne citi și abonați-vă la buletinul nostru gratuit. Dacă doriți să ne sprijiniți, orice DONAȚIE este binevenită. Doamne, ajută!



Președintele Senatului, Călin Popescu Tăriceanu,  apreciază mesajul recent al Academiei Române, în care se face apel la păstrarea identității și severanității naționale. Tăriceanu consideră că astfel Academia Română redevine în spațiul public ceea ce a fost la începuturile sale: locul central al dezbaterilor intelectuale.

Călin Popescu Tăriceanu consideră că apelul Academiei Române, lansat prin vocile a 82 de semnatari, demonstrează că această instituție „își reînnoiește acum misiunea fundamentală. Procesul de construcție a națiunii a fost desăvârșit, dar nu este ferit de amenințări. În 2007, națiunea a devenit europeană, nu numai în spirit, dar și în litera legii, nu numai în faptul cultural, dar și în drept”.

Redăm mai jos textul semnat de președintele Senatului:

„Pe 8 februarie 2017, 84 dintre cei mai reputați membri ai Academiei au publicat o scrisoare deschisă către instituțiile statului în care, după ce își exprimă îngrijorarea cu privire la unele tendințe actuale nefavorabile națiunii noastre, le cer celor în drept, ca și întregii societăți, să se solidarizeze cu o nouă energie în jurul valorilor identității, suveranității și unității naționale.

Vreme de o sută cincizeci de ani ‒ dincolo de momentele de reflux și de criză ale parcursului său istoric, legate cu precădere de schimbările de regim politic ‒ Academia Română s-a impus ca un reper indispensabil al identității naționale a românilor, ca o oglindă pe care națiunea a folosit-o pentru a se cunoaște pe sine și pentru a cere recunoaștere din partea altora. Obiectivul generației fondatorilor Societății Academice și apoi al generațiilor succesive de academicieni a fost unul indiscutabil politic, în sensul filosofic cel mai profund pe care-l putem atribui politicii: Academia a fost gândită ca o instituție politică centrală a națiunii, ca instituția însărcinată să conducă politica identității naționale, politica cunoașterii și politica recunoașterii valorilor.

Scrisoarea dovedește că Academia Română își reînnoiește acum misiunea fundamentală. Procesul de construcție a națiunii a fost desăvârșit, dar nu este ferit de amenințări. În 2007, națiunea a devenit europeană, nu numai în spirit, dar și în litera legii, nu numai în faptul cultural, dar și în drept. În 1990, națiunea renăștea sub zodia democrației, afirmându-se pentru prima dată în istoria sa ca fiind democratică în deplinul înțeles al cuvântului. Valorile noastre sunt astăzi mai complexe, mai diverse, dar și mai fragmentate decât erau în urmă cu o sută cincizeci de ani. Identitățile noastre sunt și ele multiple. Conservarea identității naționale a devenit astăzi inseparabilă de asumarea unei identități europene și de afirmarea unei identități democratice. Până acum democrația nu a locuit în alt trup decât în cel al statului național. Suveranitatea națiunii este nu numai o garanție a păstrării identității, dar și cea mai curajoasă și rațională metodă de apărare a democrației.
Scrisoarea este un semn că Academia Română redevine în spațiul public ceea ce a fost la începuturile sale, anume locul central al dezbaterilor intelectuale, un loc al angajamentului civic, locul în care marile teme de societate pot fi examinate nu numai în deplină libertate, dar și prin convocarea vocilor celor mai competente. Națiunea, scria cândva Ernest Renan, este un referendum cotidian. Prin această scrisoare, membrii Academiei Române au inițiat cel mai important referendum la care atât instituțiile, cât și cetățenii sunt chemați să aleagă din nou, în numele națiunii noastre: suveranitatea, identitatea și unitatea.”