ActiveNews se confruntă cu cenzura pe rețele sociale și pe internet. Intrați direct pe site pentru a ne citi și abonați-vă la buletinul nostru gratuit. Dacă doriți să ne sprijiniți, orice DONAȚIE este binevenită. Doamne, ajută!


Guvernul german ar dori interzicerea aplicației Telegram. Nu doar în Germania, ci la nivelul întregii „Uniuni Europene”. Noul ministru german al Justiției, Marco Buschmann (membru în guvernul socialistului Olaf Scholtz, dar din partidul „liberal” FDP, Free Democratic Party), a declarat că ceea ce este difuzat pe aplicație este „dezgustător, indecent și criminal”, notează publicația RMX, citată de Cotidianul. Lăsând deoparte retorica extremistă și naturalețea cu care criminalizează libertatea de exprimare, de când se presupune că guvernanții ar trebui să decidă ei ce este bun și ce este indezirabil a fi exprimat? Și de unde obsesia anume pentru Telegram, având în vedere că un conținut „indecent” este mai degrabă distribuit pe alte rețele de socializare, cum ar fi TikTok, Facebook și nu numai. Un posibil răspuns ar fi faptul că protestatarii antiguvernamentali folosesc cu precădere Telegram pentru a face schimb de informații interesante sau pentru a stabili noi ieșiri în stradă, aplicația lăudându-se cu un nivel mai ridicat de protecție a intimității conversațiilor decât WhatsApp.

Ministrul german al Justiției nu este singurul care critică aplicația Telegram, informează Capital.ro. Mai multe personaje din noul Executiv de la Berlin, dominat de socialiști, sunt de părere că aplicația de mesagerie ar trebui interzisă, susținând că aceasta este un vector pentru dezinformare. Așa-zisa răspândire de informații „false”, adică inconvenabile guvernanților, se poate face prin orice altă aplicație. Dar se pare că Telegram e un pic mai greu de controlat. Chiar cei care o acuză acum îi aduceau laude cu un an în urmă: însăși publicația Deutsche Welle, susținută financiar de Guvernul german, lăuda faptul că Telegram nu a putut fi cenzurată sau controlată de Guvernul din Belarus, pe fondul protestelor împotriva presupusei fraude electorale din 2020.

Un politruc „liberal” pus pe intimidare instigă la constituirea unui grup infracțional organizat paneuropean

Ministrul german al Justiției, Marco Buschmann, susține că o măsură luată la nivelul Uniunii Europene ar conta mai mult pentru fondatorii aplicației Telegram, decât măsurile luate de fiecare stat în parte.

„Dorința mea este să nu urmăm o cale specială în Germania, ci mai degrabă să creăm un cadru juridic european comun care să ne permită să luăm măsuri împotriva urii și agitației pe Internet”, a declarat ministrul german al Justiției. În noulimba „corectitudinii politice”, „discursul urii” este cel religios sau naționalist, iar „agitația” este răspândirea de informații din surse neguvernamentale.

Cu toate acestea, el a insinuat că, indiferent dacă UE ar impune sau nu restricții în ceea ce privește aplicația Telegram, problema „dezinformării” și a conținutului „extremist” va continua să existe pe Internet, subliniind că „radicalii vor găsi căi noi și platforme”. Un ministru „liberal” al „justiției” care instigă la cenzură și suprimarea unor platforme de mesagerie este însă mult mai radical și mai extremist decât „radicalii” de care se plânge el, de multe ori simpli dizidenți ai politicii oficiale. Ceea ce ar trebui să îngrijoreze mai mult este proliferarea în Uniunea Europeană a unui discurs politic obsedat de suprimarea de libertăți și drepturi fundamentale care seamănă din ce în ce mai mult cu discursul sovietic, de tristă amintire.

Presa internațională notează că apelurile politicienilor s-au intensificat în ceea ce privește interzicerea aplicației Telegram, după ce autoritățile au arestat, în noiembrie anul trecut, un grup mic de „extremiști” militanți anti-vaccinare Covid la Dresda. Potrivit informațiilor de atunci, aceștia ar fi complotat folosindu-se și de aplicația Telegram cu scopul de a-l ucide pe Michael Kretschmer, premierul landului Saxonia. Cel puțin, aceasta a fost explicația oficială livrată de guvern pentru a justifica descinderile miliției și arestările de protestatari.

După raidurile poliției, mai mulți politicieni germani au cerut ca Telegram să nu fie privită doar ca o aplicație de mesagerie, ci și ca o rețea de socializare care trebuie să respecte reguli mai stricte în ceea ce privește moderarea conținutului. Adică analizarea și cenzurarea mesajelor schimbate de utilizatori, motivul principal pentru care în pandemie sute de mii de oameni și-au închis contul de WhatsApp și au migrat spre Telegram.

De cealaltă parte, cofondatorul aplicației, Pavel Durov, a declarat că Telegram elimină toate canalele care amenință cu violența directă, în timp ce rămâne o platformă deschisă pentru libera exprimare.

De asemenea, Oficiul Federal de Justiție a inițiat două proceduri împotriva Telegram pentru presupusa încălcare a legii, însă reprezentanții aplicației nu au oferit nici un răspuns.

Nu doar Telegram s-a confruntat cu represalii din partea organelor guvernamentale germane, deranjate de protejarea libertății de exprimare într-o epocă a controlului și supravegherii absolute. Și rețeaua conservatorilor americani GAB a fost presată să își închidă serviciile pentru utilizatorii din Germania, dar a hotărât să înfrunte guvernul din țara lui Hitler și a contestat în justiție toate încercările de a fi cenzurată, atât amenzi abuzive cât și procese intentate de guvernul fostului cancelar Angela Merkel.