ActiveNews se confruntă cu cenzura pe rețele sociale și pe internet. Intrați direct pe site pentru a ne citi și abonați-vă la buletinul nostru gratuit. Dacă doriți să ne sprijiniți, orice DONAȚIE este binevenită. Doamne, ajută!


E un vechi dicton latin care se traduce prin: „Nu există a treia opțiune”. Întrebarea este, acum: să luptăm sau să așteptăm? 

Varianta 1: luptăm. Sute de mii de oameni ajung la Peștera Sfântului Andrei. Forțele de ordine sunt depășite, se produc busculade (inevitabile) și mici (sau mari) altercații provocate (știți de către cine). Presa vândută redă doar variantele în care credincioșii pică de împotrivitori la măsurile de combatere a pandemiei, știți placa. Rezultat: Ortodoxia va fi văzută ca forță împotrivitoare față de ordinea socială, iar credincioșii ca fanatici anti măsuri sanitare, negaționiști relativ la Covid 19, tot tacâmul. Falia din societate (și așa destul de adâncă) se adâncește și mai mult.

Varianta 2: așteptăm. Slujbele se țin în biserici și credincioșii asistă. În interiorul Bisericii se vor naște curente și anti-curente, așa cum au început de câțiva ani. „Că de ce nu ne împotrivim antihrișilor, că de ce nimeni nu zice și nu face nimic? Adormiții! Ne vând credința strămoșească!”, etc, etc, etc... Falia se adâncește și mai mult.

Dilema pare fără soluție. Oricum s-ar reacționa, se pierde ceva. Poate credeți că e o întâmplare, acest terțium non datur. Nu este. Forțe mai presus de noi lucrează, din întuneric, dezbinarea. La americani, tulburările privesc rasismul. La noi privesc credința, așa e tiparul românesc după care se fac jocurile. Dar noi trebuie să stăm uniți și să apărăm Capul Bisericii, care este Hristos.

Acum mulți ani, când Părintele Justin a denunțat public actele de identitate cu cip și a făcut apel public la trezire și la trezvie duhovnicească, Părintele Papcioc a spus: „Părintele Justin are dreptate, dar e prea devreme. E o chestiune de strategie duhovnicească, să nu ne grăbim!”. Oare cei doi mari duhovnici (adevărați sfinți, după părerea mea) nu erau într-un duh? Credeți oare că nu mărturiseau la fel, și în temnițe și în libertate? Ba da. Și atunci?

Să ascultăm vocea celui de-al treilea mare duhovnic al românilor: Părintele Ilie Cleopa. Tot un om cu viață sfântă. Când se întâmpla o problemă, gravă, știți cum învăța? „Ia să punem noi post și rugăciune cu lacrimi către Dumnezeu, către Maica Domnului și când o veni Duhul Sfânt așa să ne găsească; și soluția va veni de la Dumnezeu, nu de la om.”

În anii '70 ai secolului trecut, Părintele Serafim Rose scria: „Este mai târziu decât credeți! Trăim vremurile prorocite de Sfinții Părinți!” A avut dreptate milimetric în tot ce a scris, inclusiv în discernerea duhului veacului în care trăim, avertizând despre pregătirea noii religii mondiale și despre New Age. Uitați-vă la declarațiile și faptele recente ale papei și veți vedea că Părintele Serafim a avut dreptate.

Dacă în 1970 era mai târziu decât credeau creștinii, cum e în 2020? 

Nodul gordian, aparenta dilemă se poate desface într-un singur fel: prin pocăință cu lacrimi, din inimă nu din gură. Prin Sfintele Taine, primite după sfatul duhovnicului. Prin ascultare de duhovnic. „Ascultare înseamnă să faci ceea ce nu-ți convine”, spunea tot Părintele Papacioc. Să-ți duci crucea zilnic. „Oricine voiește să vină după Mine să se lepede de sine, să-și ia crucea și să-Mi urmeze Mie.” (Marcu 8, 34)

Steinhardt socotea prostia printre păcatele mari ale unui creștin. Reflectați în liniște la ceea ce am scris și rugați-vă. Mult. Rugați-vă cu inima și atunci când nu vă rugați cu gura. Mărturisiți-vă cât mai des, împărtășiți-vă atunci când aveți binecuvântare. Încă se poate. Încă avem același Crez, aceeași Credință, aceeași Biserică.

Fie ca Dumnezeu să-i lumineze pe ierarhii noștri și, așa cum ei se roagă pentru noi, să ne rugăm și noi pentru ei! Păziți Capul! Păziți unitatea Bisericii, că asta urmărește inamicul!

Ea e ultima redută.

„Fiți treji, privegheați. Potrivnicul vostru, diavolul, umblă, răcnind ca un leu, căutând pe cine să înghită”. (1 Petru 5, 8)